Ne-am trăit povestea de dragoste între două orașe frumoase, dar aflate departe unul de celălalt: București și Iași. Eu, o visătoare incurabilă cu inima împlinită de poezie urbană, și el, un pragmatic pasionat de trecutul istoric al orașului său natal, uite că ne-am intersectat viețile într-un du-te-vino al întâlnirilor și despărțirilor, al aventurilor și al aranjamentelor neașteptate.
Ne-am cunoscut într-o seară de toamnă, ploua sâcâietor și mirosea a cafea și dorința de a descoperi ce se ascunde în spatele aparențelor ne-a împins, pe nesimțite, unul spre celălalt. El venise de curând în capitală, iar eu mă simțeam ca o călătoare pierdută în ochii lui, acolo unde am descoperit curând o lume în care visurile se pot împlini. Așa mi-am luat inima în dinți să-i arăt orașul, cu toate străzile sale încâlcite și poveștile nesfârșite pe care acestea le ascund.
Dar viața nu a fost deloc blândă cu noi. La scurt timp după ce flăcările pasiunii au ars în întunericul nopții, realitatea ne-a lovit cu brutalitate. El a primit o ofertă de muncă la Iași, iar eu am rămas ancorată în labirintul Bucureștiului. La început, ne-am hrănit sufletele cu promisiuni de întâlniri și weekend-uri prelungite, însă distanța a început să devină un adversar nemilos al dragostei noastre.
Am traversat toate obstacolele pe care le-a creat distanța între noi. Am încercat să ne vedem cât mai des, să transformăm fiecare întâlnire într-o aventură unică. Uneori am călătorit cu trenul, încercând să alungăm gândurile triste care ne făceau inimile să bată din ce în ce mai greu. Alteori, ne-am întâlnit la jumătatea drumului, într-un loc neutru, unde sufletele noastre se îmbrățișau în tăcere, recunoscându-și durerea și dorul.
Dar toate aceste încercări, toate aceste aventuri și aranjamente, au avut un preț. Stresul și anxietatea ne-au măcinat sufletele, iar relația noastră a început să crape sub presiunea distanței. În momentele de slăbiciune, am simțit că ne pierdem unul pe altul în vârtejul acestui dans fără sfârșit între București și Iași.
Și apoi, o lumină de speranță s-a ivit la orizont. Am realizat că trebuie să găsim o soluție care să ne aducă împreună într-un mod mai simplu și mai reconfortant. Așa că am hotărât să venim unul către celălalt, dar călătorind cu avionul în fiecare weekend și optând pentru închirieri auto București aeroport, respectiv închirieri auto Iași aeroport pentru a ne deplasa cât mai rapid și confortabil în orașul respectiv.
Și astfel, cu fiecare aterizare și fiecare întâlnire la aeroport, am simțit cum povara distanței ni se ridică de pe umeri, iar întâlnirile sunt mai nuanțate, căci de fiecare dată optam pentru un alt model de mașină și astfel reîntâlnirile noastre aveau amprentă unică.
Nu a fost ușor, dar astăzi, când ne uităm înapoi la aventurile noastre și la drumul parcurs, ne dăm seama că fiecare obstacol a fost doar o lecție în dragoste și încredere. După doi ani pe drumuri, am decis și eu să las în urmă Bucureștiul cu tot cu mirosul lui inconfundabil de cafea și nostalgie și să mă mut la Iași, alături de iubitul meu. Și da, presimt că veți auzi curând clopotele de nuntă!
Citiţi şi
Dragostea, puterea, Chaplin și timpul trecut al marilor visători
Momentul băieților în fața oglinzii din baie
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
