Din ciclul: „Sunt plină de amintiri!”
Voiam să vă povestesc ceva trist, dar m-am răzgândit!
În urmă cu niște ani, am cunoscut o tânără din Georgia. Era de vârsta fiicei mele, dar altfel. O tipă brunetă, cam dolofană, pătrățoasă, cu niște ochi foarte frumoși, de culoare turcoaz, în nuanțe schimbătoare, în funcție de starea pe care o avea, cu o coamă de păr bogat şi buclat, pe care îl tot întindea, îl călca, îl îneca în fixativ, ca să-i stea drept (de multe ori, mi se părea că se transforma într-o adevărată vrăjitoare, cu părul ca o matură). Avea un nas proeminent, tipic georgian, zicea ea cu mândrie. Obrajii bucălați păreau umpluți cu o pastă albă, mată, umbrită, pe ici pe colo, de un puf negru. Am constatat cu uimire că toate georgienele sunt extrem de păroase, indiferent că sunt slabe sau grase, de la țară sau de la oraș, sunt toate flocoase, mustăcioase şi un pic năsoase. Tânăra mea colegă avea păr şi-ntre sâni. Îi spuneam câteodată:
– Putciuri (un fel de păsărică, în limba ei), vezi că ți se vede părul de pe piept!
Se înroșea ușor şi-i stătea bine.
Fata asta venea dintr-o familie de profesori. Bunicul, bunica, mama – profesori universitari. Ea, crescută cu teama lui Dumnezeu, fără țară, virgină, inocentă și un pic cam toantă.
Întâlnirea cu Germania a fost o bursă de studii. Aici, însă, a început să-i placă hainele, pe care şi le cumpăra cu două numere mai mici şi arăta în ele, ca un cârnat sugrumat. Prima oportunitate de a câștiga bani a fost un anunț în Berlin – ca babysitterin.
Jobul era foarte bine plătit. Era vorba doar de un nou-născut, deși familia avea trei copii.
Ajunge georgianca mea acolo, într-o casă mare, şi primește o cameră, alături de cea a bebelușului. Începe să-şi ia jobul în serios.
Peste câteva ore, se cufurește ăla mic şi dădaca merge să-l spele la poponeț. Când să iasă din baie cu plodul în brațe, dă nas în bot cu tatăl copilului, în costumul lui Adam. Fătuca începe să urle isteric, mai să-i dea cu copilul în cap tăticului dezbrăcat. Apare mama copilului speriată, şi ea în costumul Evei, cu o pădure pubiană zbârlită şi sânii, ca două șosete, întinse la uscat la adierea vântului. Își salvează plodul din ghearele fetei, care tremura ca varga şi-şi pusese mâinile pe față, de rușine, explicându-i apoi că ei, intelectuali liberi, sunt vegani, naturiști şi dracu să-i pieptene ce mai sunt, iar acasă umblau numai goi, că așa trebuie pentru ca trupul să respire, iar dacă, totuși, se îmbrăcau, aveau la îndemână cânepă, in şi… hârtie creponată (glumeam!).
Dimineața se trezește fata şi aruncă o privire pe fereastră. Acolo, printre trandafiri, domnul (cu o mare funcție la Oficiul Forțelor de Muncă) alerga în pielea goală, fluierând vesel o arie, împingând o mașină de tuns iarba. Georgianca, oripilată, nu văzuse niciodată în viața ei o prelungire de bărbat în realitate, iar acum îl vedea zburdând, în aer liber, în toate direcțiile, pe sub nasul ei.
Familia i-a propus să se dezbrace şi ea, ca să nu mai aibă inhibiții. Asta deja era prea mult.
Şocul cel mare a fost însă după câteva săptămâni când, întorcându-se de la plimbare cu micuțul, a găsit-o pe fetița cea mare, care avea cinci ani, desenând. A întrebat-o unde este mami, iar fetița i-a răspuns, serioasă şi plictisită, dându-şi ochii peste cap: „mami hat fickstunden!” (în traducere relativă: „mami are ora sexuală!”).
Dădaca a făcut ochii cât cepele şi a întrebat, bâlbâindu-se:
– Unde?
– În sala de meditații!
S-a dus teleghidată acolo şi a rămas înmărmurită, văzând-o pe mămicuța cum şi-o trăgea sălbatic cu proful de Yoga, în sala de meditații, plină de saltele, perne, pernițe, urlete, icnete, gemete şi Buddha…
Nu şi-a revenit din şoc decât câteva zile mai târziu când, fetița a anunțat, tot desenând, că și tati avea Fickstunden cu o bună prietenă de familie, tot în sala de meditații.
Dragostea pentru natură îți deschide orizonturi largi, cred. Prea largi pentru o georgiancă virgină, care a preferat să treacă la gastronomie, unde nu e chiar totul perfect, dar măcar nu se umblă în pielea goală.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Ceri mult, zise el. Valorez mult, răspunse ea.
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
