Știi, de data asta vreau să te iubesc altfel, fără limite, fără prejudecăți, fără granițe, fără temeri. Vreau să mă îndrăgostesc nebunește, vreau să simt dragostea ta altfel. Să mă pierd din pricina a tot ceea ce simt pentru tine și să mă regăsesc numai lângă tine. Nu mai vreau limite în dorințe. Vreau să te simt, să iți simt mirosul pielii, să te privesc în ochi și să te las să-mi atingi ființa, să te las să mă descoperi altfel, așa cum nu ai mai încercat cu nimeni altcineva.
Vreau să îmi iubești nebunia, inocența, stângăcia, zâmbetul, defectele, vocea, privirea, să mă simți, la rândul tău, așa cum nu ai mai simțit pe nimeni. Să nu te înspăimânte temerile mele, dorințele, idealurile, și nici felul meu total și absolut de a iubi. Vreau să înțelegi că lângă tine mă simt o altă eu. Mai vreau să-ți dorești să nu mai plec niciodată de lângă tine, vreau să-mi citești iubirea din suflet și din privire, te invit, iubite, să mă cunoști.
Vreau să simți liniște, regăsire, pace, nebunie și, totodată, împlinire când te afli alături de mine. Vreau, dragul meu, să-ți deschizi sufletul și să mă lași la rândul tău să te ating așa cum nu te-a atins nicio femeie, niciodată. Aș fi delicată și grijulie, nu aș strica nimic și nici nu aș face dezordine în inima ta, doar aș privi cu atenție și as explora cu blândețe ce aș găsi acolo. Vreau să ne trezim dimineața și să ne descoperim unul pe celălalt, ținându-ne în brațe, să știm că locul acela misterios și delicat din noi reprezintă noțiunea de „acasă” pentru „noi” amândoi.
Nu am nevoie de nimic mai mult, vreau doar să simt, să te simt, să învăț să te iubesc, chiar și altfel de cum ai fost obișnuit. Știu că există infinite moduri de a-ți atinge sufletul, dar eu vreau să te ating într-un mod diferit, altfel de cum ai fost atins până la mine. Vreau să știi că o să te scriu mai departe, fiindcă eu pe tine te-am visat, nu doar noaptea când dormeam, cât și ziua, cu ochii deschiși, când eram trează. Vreau să simt lângă tine libertatea supremă, forma absolută de abandon. Tu aduci lumină în cele mai întunecate colțuri ale ființei mele. Atunci când sunt la distanță de tine, mă descopăr și mă pierd atunci când sunt în preajma ta. Tu știi ca nimeni altul să aprinzi focul din mine, cu tine am cunoscut dragostea în forma ei cea mai eliberatoare, tu ești nebunia mea, suferința mea, ești otravă dulce, păcatul meu… Cu tine, iubite, eu am simțit că pot să ating cerul.
Guest post by Elena C.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Unde ne sunt oamenii sănătoși la cap și la inimă?
”Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
