În perioada 15-16 octombrie, Doina Ruști este invitată la Festivalul „Désir de Lire”, de la Manosque, unde va lua parte la mai multe evenimente, alături de editorii săi și de traducătoarea romanului, Florica Courriol.
Zogru este o fiinţă misterioasă, un fel de virus, a cărui viață începe în 1460 și durează până în zilele noastre, generând o serie de mituri și superstiții. Deși lasă urme discrete, el e perceput ca un vampir, ca un demon, ca o amenințare misterioasă. Povestea personajului e prezentată în formula unei biografii legendare, în centru aflându-se criza identitară a personajului, a oricărei comunități ori a unei țări mici.
Romanul Z O G R U de Doina Ruști a apărut la Les éditions du Typhon, Marseille, cu sprijinul Fundației Jan Michalski. Traducerea este semnată de Florica Courriol.
Tipărit pentru prima oară în 2006, la Polirom, romanul s-a bucurat de succes, fiind tradus în spaniolă, italiană, maghiară și bulgară și recompensat cu mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România/Asociația Scriitorilor din București pentru cea mai bună carte de proză a anului 2006.
O nouă ediție a romanului a apărut anul acesta la editura LITERA, în colecția de literatură clasică (cpt).
„În ziua următoare a revenit, împachetat în vardist, care știa bine cine stă la fiecare număr de pe Calea Victoriei. În casa albă locuia Achile Vintilescu. Zogru a sunat cu mâna înmănușată a vardistului și-a așteptat. Era hotărât să dea piept cu dușmanul, ori ce ar fi fost el, dar când a simțit că primejdia se apropie, a țâșnit din corpul sergentului și-a plutit încet pe deasupra copacilor, până când s-a crezut în siguranță. Amenințarea îi lăsase în cap o mie de ace. În timp ce servitoarea schimba două vorbe cu vardistul care cine știe ce îndruga, alarmat că a uitat pentru ce venise, Zogru a văzut în cerdacul casei un bărbat negricos și atletic, cu sprâncenele împreunate și părul vâlvoi. Era o apariție mai curând comică, mai ales văzută acum, ca imagine topită de timp. Însă pentru Zogru fusese o lovitură de bici. Omul emana o teroare care îi cuprinsese tot corpul.” (Zogru)
„Zogru este o făptură vecină cu silfii, cu elfii, cu spiridușii, cu kobolzii, dacă vreți îl înrudim cu romanul gotic, dacă vreți îl înrudim cu romanul fantastic, cu ceea ce înseamnă demonul în romanul rus.” Dan C. Mihăilescu
„Plin de umor în unele secvențe, în altele tragic și feroce, uneori fantastic și luminos, ca o pictura de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată este figura teribilei singurătăți în care se află spiritul uman lipsit de iubire.“ Pedro Gandolfo, El Mercurio, Santiago de Chille
DOINA RUŞTI a scris romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară, traduse și premiate, cele mai cunoscute fiind Fantoma din moară (2008), Lizoanca (2009), Zogru (2006), dar și trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015). Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de un volum de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022).
Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).
Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană a Editurii LITERA, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Citiţi şi
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
