Îmi place mult campania Pro tv-ului „Yes la vot”. (Îmi plac mult toate campaniile Protv-ului, dintotdeauna).
Votez de la 18 ani. De fiecare dată când sunt chemată, mă duc ca și când aș împlini o datorie de onoare. Nu mi se trage din educație – sunt singura din familie pătrunsă de respectul pentru vot. Nu știu de ce. M-am tot gândit și nu am reușit să identific momentul care a declanșat asta în mine. Mi-a trecut demult iluzia că votul meu contează – că ar putea schimba sau hotărî ceva (astea-s povești chiar și pentru naivitatea mea). Votez pentru că mă gândesc că datorez asta tuturor celor care au luptat pentru dreptul meu la vot, care au murit pentru dreptul meu la vot. E simplu.
În rest, ca toată lumea, mai mereu am votat nu din dorința de a alege un candidat, ci fie din spaima de a nu ieși un altul, fie pentru a schimba mâncătorii de rahat cu alți mâncători de rahat – în speranța că noii mâncători de rahat vor veni cu o nouă manieră de a mânca rahat, dacă nu cu un rahat nou – întru combaterea măcar a morții noastre, a tuturor, de plictiseală. Ai fi crezut că dintr-un popor îmbibat ancestral cu gene artistice, ar fi trebuit să se rătăcească și printre politiceni un pic de imaginație. Ei bine, nu. Politicienii noștri sunt probabil cei mai lipsiți de orice calități– de la cele umane la cele intelectuale, le-au ratat pe toate. Găunoșenia le este umplută cu minciuni, lăcomie și prostie, din belșug.
Votez doar de dragul de a vota, de 22 de ani. Anul ăsta e pentru prima oară când mă gândesc serios să nu mai merg la vot. Iar gândul mă îngrozește – nu, nu m-a părăsit respectul pentru sacrificații pe altarul dreptului meu la vot. Doar că mă imaginez acolo, în cabina de vot, cu ștampila în mână, vrând să împlinesc ritualul datoriei de onoare și… de aici încolo filmul se rupe – nu știu ce o să fac! Adică, o să închid ochii și o să pun ștampila unde se nimerește? Dacă se nimerește pe Ponta? Îl acopăr pe Ponta – ca și-așa, acum e descoperit – închid ochii și pun ștampila unde se nimerește. Asta în primul tur. Dar în al doilea??? Ce fac în al doilea? ?? Desigur, îl acopăr pe Ponta. Și dacă rămân cu Udrea? Sau Macovei? Sau Meleșcanu? Sau Tăriceanu? Sau DD? Sau Vadim? (știu că unele nume nu se încadrează la posibilități în turul 2, dar pe de altă parte în țara asta am învățat că trebuie să luăm în calcul toate nenorocirile). Deci, ce fac eu atunci??? Le scriu o telegramă pe buletiul de vot (gen „Muriți punct Toți!”) îl bag în urnă, va fi anulat, dar măcar mă asigur că nu se va putea folosi nimeni de numele meu la vreo șmenuială. Da, dar votul meu anulat, cum necum tot la Ponta ajunge. Uf! 🙁
Tudor Chirilă mă îndeamnă să merg la vot și să aleg răul cel mai mic. Care e răul cel mai mic?! Ar trebui să mă pricep foarte bine la asta, doar în ultimii 22 de ani numai asta am făcut – am ales răul cel mai mic. Iar acum, dintr-odată. nu mai reușesc să disting răul cel mai mic. Creierul meu pare blocat într-un soi de încăpățânare, sau poate e suprasaturat de atâtea „cele mai mici rele”. Plus sentimentul îngrozitor că în momentul ăsta poate să se pogoare și Sfântul Duh și să candideze, că nici El n-ar mai reuși să scoată țara asta din rahatul în care au băgat-o „relele cele mai mici”. Și nu pot să nu mă-ntreb, oare cum ar fi arătat România dacă de fiecare dată, în ăștia 25 de ani, am fi votat relele alea mari?!
Până una alta, mai e un pic și trebuie să mă hotărăsc. Îmi doresc cu disperare să apară cineva cu un argument care să mă convingă să mă duc la vot (nu neapărat unul solid, chiar și o glumă suficient de bună, o poveste cu pilde, ceva, orice mă poate trezi din acest blocaj). Nu, vă rog, nu vă obosiți să încercați să mă convingeți să irosesc chiar și un strop de încredere pe niciunul din cei 14 candidați – oricare dintre ei deschide gura, dacă nu-mi astup urechile îmi pocnește creierul de indignare și stomacul de silă, platformele lor electorale sunt tone de scuipat pe obrazul meu. Deci nu! Doar vă rog, vă implor, dacă ați descoperit vreo metodă prin care să mergeți la votul din noiembrie, fără să votați (nici direct, nici indirect) pe niciunul dintre cei 14, să mi-o spuneți și mie. Vă rog. În rest, să ne-auzim cu bine și Dumnezeu să ne ajute!
A! Și că veni vorba de Dumnezeu! Doamne, ce păzești tu Doamne, acolo sus? Chiar așa, i-ai lăsat să-și facă de cap și pe purtătorii Cuvântului Tău? Cum e posibil Doamne, să-nchizi ochii și să-l lași pe Patriarhul Daniel să-l decoreze pe Dragnea cu Ordinul Sfinților Martiri Brâncoveni??? Se răsucește bietul Brâncoveanu în mormânt – și nu de indignarea de a fi asociat cu Dragnea, ci de mâhnirea trădării Bisericii, pentru numele căreia și-a pus capul lui și-al fiilor lui sub topor – și-a privit fiii murind pentru credința în Ortodoxie, Doamne! Cum de nu i te-ai arătat lu’ PreaSfințitul în vis, cu vreo amenințare, cu ceva? Atât ești de mâhnit, că ți-ai luat mâna și de pe Biserică?! Cât de mâhnit să fii, să-i lași pe nevrednicii aștia să-Ți târască mireasa pe centura umanității și s-o pună să se prostitueze pentru o mână de galbeni?! Cât de mâhnit să fii, să-Ți lași numele înecat în rahatul de pe buzele acestor șerpi veninoși îmbrăcați în straie bisericești? Pesemne că ori ești căzut la pat, grav bolnav de dezamăgire, ori corupția s-a extins până acolo, în bătătura Ta.
P.S. Știați că B.O.R. are un departament de monitorizare a presei mai vigilent decât toate Serviciile Secrete? Departament care urmărește îndeaproape tot ce se scrie/spune despre Biserică în spațiul public, și-și permite să tragă de urechi televiziuni și moderatori TV?! Sau că în unele televiziuni moderatorii sunt „sfătuiți” să nu se ia de Biserică, ci de exemplu, de Dragnea, în situația dată?! De parcă Dragnea s-ar fi decorat singur! Dragnea, dacă refuzai decorația, te votam oricând ai fi dorit să candidezi și te și ajutam voluntar în campanie. De ce oare se dă șansa să fie măreți ălora de n-au nicio șansă să fie măreți vreodată? Doamne, de asta știi ceva?!
Citiţi şi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
