De cele mai multe ori, trecând pe stradă şi privind în urma unei doamne frumoase şi elegante, am încercat sentimentul unei prosteşti invidii că cineva, undeva, era iubit de o asemenea femeie.
Deunăzi, pe când stăteam pe Pont Neuf privind aglomerația din jurul meu, am început a reflecta la ideea fericirii. Poate sub influenţa lirismului provocat de vaporaşele înţesate cu turişti trecând molcom pe Sena, poate privind acea mulţime pestriţă ce mă înconjura – mulţi dintre ei fotografiind cu aparate sau telefoane. M-am întrebat dacă banii nu aduc fericirea. Ceva mai încolo de mine se afla un biet cerşetor, cu inevitabilul pahar de plastic în faţă. Nu avea trăsături urâte, din contră, dar ceea ce frapa la el era privirea ruşinată, aţintită către palmele ce nu îşi găseau astâmpăr.
O doamnă elegantă şi foarte frumoasă a trecut pe lângă el aruncând în treacăt o monedă, îndreptându-se apoi către un bărbat care o aştepta cu braţele deschise. L-am studiat insistent, încercând să găsesc reţeta succesului pentru a avea o asemenea femeie. Trăsăturile erau oarecum reci, un nas acvilin străjuit de doi ochi lipsiţi de orice expresie, totul parcă pictat pe o față prelungă.
Am trecut la examinarea hainelor. Fără a purta cravată, emana totuşi eleganţă şi stil. Cel puţin vestimentar. Privirea mea a alunecat din nou asupra cerşetorului. Hainele, fără a fi prea uzate, erau totuşi comune. Şi atunci mi-am amintit ce îmi spusese o fiinţă dragă mie, o femeie: “Privim, admirăm, deci iubim”.
Citiţi şi Pentru fiecare femeie frumoasă există un bărbat care s-a săturat de ea
Banii nu aduc cu adevărat fericirea, dar aduc mijlocul de a o ispiti. Prin ei, mulți oameni îşi cultivă eleganţa, faţada care, ca şi în cazul unei clădiri, poate ascunde nestemate sau pietre false, strălucitoare, dar fără prea mare valoare în definitiv. Iar trecătorul priveşte faţada, nu se oboseşte să afle ce este dincolo de ziduri.
Am renunţat, trist, să mai fac filosofie şi am plecat către staţia de metrou cu un gând amar în minte: “Doamna şi vagabondul” a fost un simplu desen animat şi nu o lecţie de viaţă.
Guest post by Angel Bălţatu, un cititor scriitor de la Paris
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
„Pe atunci eram săraci, dar fericiți”
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
