Doamna psiholog, mulţumesc de colaborare, nu mai vin!

25 July 2019

Nu te-au lovit stihiile singurătății până nu ai fost declarată prea bună pentru unul şi prea frumoasă pentru altul. Până acum, când credeam că sunt acceptabil de bună şi moderat frumoasă, doar m-am jucat de-a “independent woman”, sperând în taină că voi fi salvată de un bărbat aproximativ simpatic, semnificativ isteț, opțional bogat, obligatoriu înalt.

Abia de acum încolo îmi voi asuma fiecare bidon de 10 litri de apă târât pe scări şi împrietenirea forțată cu toate aplicațiile care mă ajută să nimeresc Ploieștiul, așa profund dezorientată în spațiu cum m-am nimerit să fiu. Dar măcar voi face toate astea cu aroganța cuvenită unei prea frumoase. Și prea bune!

 

Altfel, îmi voi programa de-acum încolo singură concediile bazându-mă exclusiv pe calităţile mele de organizator, GPS, șofer, hamal și ghid. Hamal, dar bun ca o pâine caldă. Și frumos! Altfel zâmbeşti în selfie-uri când știi că eşti prea frumoasă. Și altfel mergi la nunți și sindrofii neînsoțită, știind că de fapt frumusețea și bunătatea ta sunt cele care nu lasă loc pentru un alt suflet lângă tine. Plus că sună altfel să răspunzi la eterna întrebare:

– Dar cum de ești singură?

– Pentru că sunt prea frumoasă. D-aia! Și prea bună!

Și când mă gândesc că în tot timpul ăsta m-am suspectat de ceva defecțiuni care mă împiedică să-l identific în mod miraculos fix p-ăla care nu mă poate iubi pentru că nu are de dat și să vreau neapărat, dar neapărat, să fiu iubita lui! De fapt, am fost prea frumoasă în tot timpul ăsta! Și prea bună pentru ei! Doamna psiholog, mulțumesc de colaborare! Nu mai vin!

Citiţi şi Singurătatea, blestem sau binecuvântare?

Acum că știu de unde mi se trage, parcă nu mai are nicio noimă să-mi doresc să mă abandonez în brațele liniștitoare ale unui bărbat implicat și atent la nevoile mele, care să se simtă norocos că o prea frumoasă și prea bună l-a ales taman pe el dintre toti? Și mă și mir de mine că mi-am dorit atâta amar de vreme să mă murdăresc de mediocritatea unei iubiri împlinite, când eu eram rezervată excelenței! Mă recomandă preafrumusețea și preabunătatea, că voce și talent n-am.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Ești prea bună!

De ce și-ar face cineva implant de păr – convingeri, pe bune!

Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Alexandru / 31 July 2019 19:23

    OK, Dan,if you say so, you’re the king. King of losers!

    Reply
  2. Dan / 31 July 2019 12:58

    Nu, dar nu dau sfaturi. Ce-i bun pt mine nu-i la fel de bun si satisfacator pt altul.

    Reply
  3. Alexandru / 31 July 2019 10:46

    Dan, înțeleg că te regăsești și tu în articol:))

    Reply
  4. Dan / 31 July 2019 8:03

    Conceptii de loser, Alexandru.

    Reply
  5. Alexandru / 30 July 2019 13:53

    Manuela, uită de perfecțiune. N-avem timp de perfectiune. Oricum ar fi, perfecțiunea e irealizabilă: e un mit, o capcană și o roată pentru hamsteri. Lucrul perfect nu e doar inamicul lucrului bun, e și inamicul lucrului realist, posibil și distractiv. Însă cea mai diabolică treabă în legătură cu perfecționismul e că se deghizează în virtute. Prea mulți își poartă perfecționismul ca pe o medalie de onoare, de parcă ar fi însemnul gusturilor rafinate și al standardelor alese.
    Însă eu îl văd altfel. Cred că perfecționismul e doar o versiune elitistă, de lux, a fricii. Fiindcă sub poleiala sclipitoare, perfecționismul nu este nimic altceva decât o adâncă angoasă existențială care afirmă la nesfârșit:,,Nu sunt destul de bună și niciodată n-o să fiu destul de bună.”
    Perfecționismul e o ispită perfidă îndeosebi pentru femei care, cred eu, își impun standarde de performanță chiar mai înalte decât bărbații. Tare mi-aș dori ca și voi, femeile să riscați niște salturi spectaculoase. Și să vă realizați potențialul maxim, având deja kilometri buni de avans față de restul turmei.

    Reply
  6. Bogdan / 26 July 2019 11:56

    Alexandru, ești un nimic. Proverbialul Alexandru cel Mare a cucerit teritorii, culturi, tu Alexandru-nimicul, ai cucerit fundul nevestii, ăla cu care te trateaza sub pretextul unei migrene. Si rezisti, ca doar trebuie sa lupti pt. fericire…Mai dai si lecții de demnitate, ratatule:))))

    Reply
  7. Manuela / 26 July 2019 11:32

    Un RATAT (Alexandru) imbrobodit de nevasta sa spuna despre altii ca nu au demnitate….. rasul curcilor……

    Reply
  8. Gabriela / 26 July 2019 11:22

    De unde stii ca ea a respins iubirea?! Se prea poate sa fi iubit, din naivitate, un nenorocit, care i-a calcat sufletul in picioare. Si poate ca povestea nefericita s-a mai repetat. Barbatii sunt foarte lasi, de multe ori si daca au de castigat de pe urma iubirii partenerei, daca sentimentele acesteia le imbunatesc imaginea, in ochii lor si ii valideaza social, profita fara scrupule, mint, insala… le place sa fie pusi pe un piedestal, fara a oferi mare lucru. Si demnitatea lipseste din alegerea celor care se agata de relatii, adica in cazul majoritatii, care desi nu si-au gasit jumatatea, nu se iubesc cu adevarat, stau ca lasii in relatii si casnicii, si au si alte optiuni pe langa partenerii oficiali. Mi-e scarba!!

    Reply
  9. Alexandru / 26 July 2019 9:20

    Gabriela, oamenii care vor să fie fericiți își asumă acest lucru și se luptă pentru el. Ei nu resping iubirea pe motiv că: ,,Sunt prea frumoasă, prea bună, prea deșteaptă” sau chiar perfectă. Și nici nu consideră iubirea apanajul mediocrilor, doar pentru că ele sunt singure, superfemei care au complexe de excelență. Iar nota ironică a autoarei ține de frustrare. Frustrarea de a nu avea cui să spună “DA”. Există oameni căsătoriți, impliniți. Există oameni singuri fericiti. Și există oameni singuri, ratați, care se supraestimează și-i subestimează pe ceilalți. E alegerea fiecăruia cum vrea să-și trăiască viața. Însă din alegerea Manuelei, lipsește demnitatea. Vă salut cu respect. Să fiți iubite! Viața e frumoasă.

    Reply
  10. Gabriela / 25 July 2019 23:02

    Dupa indarjirea cu care-ti aperi fericirea de barbat insurat, arati taman opusul ei, alexandru. N-ai surprins nici nota ironica autoarei din atata…exces de implinire.
    Si impreuna cu cineva, nu inseamna neaparat implinit! De altfel e plina lumea de ratati nedivortati. Pt ca intre ei nu-i ceva-ul care mentine peste ani un cuplu sanatos impreuna, care nu se poate autosugestiona sau mima (vor doar sa fie in randul lumii). E rusinos sa fii singur. Implinirea afisata insa tine doar in fata prostilor.

    Reply
  11. Valentina / 25 July 2019 19:42

    Draga Manu, Din textul tau observ o disperare, ti-e teama de singuratate.Cred ca aceasta teama o transmiti si potentialilor parteneri, ii pui pe fuga,ei isi spun in sinea lor:’Uite-o si pe asta, vrea sa puna mana pe mine!”Iti garantez ca daca te simti completa in singuratate, atunci ei se vor simti atrasi de tine.Ce nu mi-a placut la textul tau?Asta este refrenul care transpare din textul tau:Masculii fug de responsabilitati.Nu am citit in texul tau ca ai avut conexiune emotionala, intelectuala sau sexuala cu x si iti pare rau acum ca nu mai esti cu el.

    Reply
  12. Alexandru / 25 July 2019 17:15

    Dacă ești tu singură și ratată, nu înseamnă că noi, ceilalti oameni impliniti suntem mediocri.Putina modestie nu ți-ar strica. E plină șoseaua de Centură a lumii cu “perfecțiuni” ca tine!

    Reply
  13. Alexandru / 25 July 2019 17:13

    Dacă ești tu singură și ratată, nu înseamnă că noi, ceilalti oameni impliniti suntem mediocri.Putina modestie nu ți-ar strica.

    Reply
  14. Manu / 25 July 2019 10:53

    Dan, ca suntem prea frumoase si prea bune zic ei, toti cei incapabili sa-si asume o relatie. Si Da, am nevoie de un el si pentru a ma ajuta sa car nenorocitul ala de bidon de 10 litri pe scari, pentru ca eu in timpul asta sa-l pot tine de manuta pe fi-miu. Dragostea sta in lucruri mici. Care prin repetitie, devin importante 😉

    Reply
  15. Dan / 25 July 2019 10:00

    Ok, de acord. Problema e ca esti in concurenta cu alte prea.frumoase si prea bune. Aici apare si relativitatea bunatatii si frumusetii… Cine zice de fapt ca esti buna si frumoasa? Oglinda? Un EL politicos si generos in complimente dar grabit dimineata? De compatibilitate ce sa mai zic! Si… pentru carat bidoane ai nevoie de un EL? Suna a egoism… incompatibil cu bunatatea. Schimba psiholoaga. Zic si eu…

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro