Erau tineri şi se iubeau aproape de când puteau avea amintiri. Crescuseră împreună, se jucaseră împreună, descoperiseră amorul tot împreună. Ca într-o joacă de copii, pe drumul uşor şi senin către adolescenţă.
Legătura dintre ei era mai presus de cuvinte – aceleaşi gesturi, aceleaşi dorinţe, aceleaşi delicioase şi intime plăceri. Alergau liberi sub cerul plin de stele la ceas de noapte sau se zbenguiau pe nisipul golaş în prag de zi, departe şi devreme ascunşi de privirile încă buimăcite de somn ale celorlalţi. Marea le era prieten de nădejde, spuma valurilor le acoperea alb trupurile înfierbântate de pasiune. Erau tineri, frumoşi şi liberi …. şi se iubeau mai presus de cuvinte şi credinţe despre bine sau rău. Erau ei, împreună pentru totdeauna. Pentru totdeauna?!
Iată şi ziua mult aşteptată. Clopotele băteau a adiere, alaiul se puse în miscare. Oare ce fată nu aşteaptă cu emoţie ziua nunţii? îşi spuseră jurămintele cu credinţa adevărului rostit din inimă, acea credinţă că nimic nu le poate ştirbi bucuria sau înfrâna pasiunea. Erau soţ şi soţie, pentru totdeauna, aşa cum se visaseră de mici copii. Pentru totdeauna?!
Acum era femeie căsătorită, devenise Doamnă. Doamna A. Ahhh, “Doamnă”, ce cuvânt frumos! Aşteptase îndelung acest moment, cu convingerea că nimic nu se va schimba în viaţa lor. Doar intrau în rândul lumii, urmau rânduielile străvechi şi ordinea firească a lucrurilor. Lunile treceau una după alta. Treptat tonul ei se schimba, cuvintele îi deveneau mai serioase, iar joaca îi disparea din priviri. Nu mai alerga senin ca vântul pe plaja îmbietoare, nici nu mai lăsa valurile să îi dezmierde trupul gol. Glumele lui, aceleaşi ca la început, nu o mai amuzau. Distracţiile ieftine, nisipul fierbinte, amorul liber, nu mai erau pentru ea. Nu se mai cuvenea. Doar era femeie măritată acum. Ca şi cum credinţele colective străvechi ale atâtor generaţii de femei ce îşi acceptaseră fără dorinţă statutul i se agăţaseră de păr, ca o broboadă ce acoperea bucuria spiritului ei, cândva, liber.
Trecură ani. El încă îşi dorea femeia, prietena, partenera de viaţă şi de joacă pe care o cunoscuse şi căreia îi propusese să se căsătorească. Ea insă nu mai era acolo ; în locul ei acum răspundea, serioasă, o Doamnă. Pentru totdeauna?!
Guest post by Ruxandra Pietreanu
Și tu poți scrie pe Catchy! ?
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Un kilogram de… bucurie, vă rog!
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
