Ştim că avem o diaspora românească consistentă, nicio surpriză aici. Însă ce nu ştim este faptul că a noastră este a cincea cea mai numeroasă din întreaga lume, conform unei statistici realizate de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) în intervalul 2015-2016, comandată de Ministerul Român al Afacerilor Externe.
Potrivit studiului, numărul populaţiei emigrante din România a crescut cu 2,3 milioane de persoane în intervalul 2015-2016, comparat cu 2001-2002. Astfel, s-a ajuns ca în afara graniţelor României să locuiască aproximativ 3,6 milioane de români, cifră care cu siguranţă este ceva mai “rotundă” în prezent. Cu alte cuvinte, vorbim de 17% dintre persoanele născute în România şi cetăţeni ai acestei ţări.
Desigur, cea mai bună explicaţie pentru acest exod masiv al populaţiei îl reprezintă deschiderea graniţelor după intrarea României în Uniunea Europeană (2007), la care se adaugă şi criza financiară prelungită de la finalul aceluiaşi deceniu. În 2007 a fost înregistrat un vârf al plecărilor, un număr aproape dublu faţă de 2006, dar în 2008 acestea s-au redus cu 40%.
În aceste condiţii, populaţia României a scăzut de la 22,4 milioane, cât avea în anul 2000, la 19,5 milioane în 2018, iar migraţia este responsabilă de 75% din acest declin.
Aproape două treimi dintre emigranţii români locuiesc în doar trei ţări
Trei ţări europene sunt destinaţia preferată a celor mai mulţi dintre românii plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune. Italia găzduieşte aproape o treime dintre aceştia (un milion), urmată de Germania (680.000) şi Spania (573.000). Următoarele ţări pe lista cu cei mai mulţi rezidenţi români sunt Regatul Unit, Ungaria, Franţa şi Canada.
Israel este singura ţară membră OECD în care numărul de români rezidenţi a scăzut în 2001-2002 şi 2015-2016. În schimb, numărul celor plecaţi în Regatul Unit a crescut de 33 de ori în aceleaşi perioade, în timp ce în Italia şi Spania s-au înregistrat creşteri de 13X, respectiv 10X.
Cauzele migraţiei
Şomajul este principalul motiv pe care românii îl invocă atunci când părăsesc ţara, însă numai unul din şapte emigranţi spune că au avut parte de o ofertă concretă de muncă înainte de a pleca. Mai puţin de două procente dintre românii care s-au mutat în alte ţări europene au făcut-o pentru studii, cu menţiunea că pentru Regatul Unit şi Belgia s-au raportat procentaje mai mari în această privinţă (6, respectiv 5 procente).
În ceea ce priveşte nivelul de educaţie al migranţilor români, raportul OECD arată că acesta a rămas stabil de-a lungul timpului, cu aproximativ 30% dintre oameni având doar studii inferioare. Totodată, s-a înregistrat şi o scădere a emigrărilor la persoanele cu studii superioare, de la 26% în 2001-2002 la 23% în 2015-2016.
Va continua exodul? Raportul OECD susţine că da, deoarece între 2009 şi 2018 aproximativ 26% dintre români şi-au exprimat intenţia de a părăsi ţara pentru a se stabili în străinătate, dacă li se va oferi ocazia. Procentajul este unul dintre cele mai ridicate din regiune, depăşit doar de cel înregistrat de Republica Moldova. Dorinţa este înregistrată în special la persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, îngrijorate în special de perspectivele din piaţa muncii.
Există şanse de revenire a populaţiei plecate? Se pare că da! Analiza OECD susţine că printre românii plecaţi există un interes crescut în ceea ce priveşte revenirea în ţară, aproximativ 26% dintre respondenţi susţinând acest lucru între 2009 şi 2018. În completarea acestui fapt vine şi un raport din 2014 al Serviciului de Supraveghere a Forţei de Muncă, care arată că 390.000 de români cu vârste între 15 şi 64 de ani au muncit timp de 10 ani în străinătate înainte de a reveni în România. OECD estimează că numărul anual de emigranţi români care revin acasă din ţările membre ale organizaţiei este cuprins între 160.000 şi 200.000.
Citiţi şi
Prostia omenească și prostia românească
Trois Couleurs: Bleu. Culoarea libertății?
Le temps d’aimer – Fețele iubirii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
