Nu eşti om dacă nu ai fost măcar o dată în viaţa ta virgin. Un subiect relativ ne-deflorat dacă vreţi este ăsta despre virgini, un subiect prin care mâna omului nu prea a pus piciorul din diferite motive. Virginii, până şi ei au aşteptări, îşi fac regii vis-a-vis de momentul în care, fie că eşti fecior sau fecioară, refuzi să mai fii fată mare.
Problema e cum şi când o faci. La nivel de intenţie suntem profesori, perioada de masturbare premergatoare actului sexual în sine te pregăteşte la nivel teoretic. Doar teoretic. Pâna acolo însă, trebuie să treci peste nişte mici amănunte: ori eşti timid, fie ţi-e frică de tac-su, n-ai sâni sau crezi c-o ai mică… De emoţie, stai cu ea erectă până când ar trebui să… Doar ar trebui, când s-o faci… Cucu. Ai face multe, dar nu mai ai cu ce. Poveştile spun că ideal ar fi să-ţi pierzi virginitatea cu cineva foarte priceput în arta amorului – o imbecilitate. Ideal ar fi să ţi-o pierzi cu cine-ţi place. Condiţia este ca partenerul să aibă la activ mai mult de-o “acţiune” sau două, să ştie măcar teoretic ce trebuie făcut – atenţie însă, milioanele de masturbări nu se contorizează. Aia nu e experienţă sexuală. Nu poţi pune o biată fătuca din asta inocentă lânga un nemernic pervers, aia vrea să-şi piardă virginitatea, nu să-şi… Mă rog, nu alte minuni, părerea mea. La băieţi e mai simplu, dacă femeia e foarte experimentată îl ia mai cu binişoru’, aşa… Cred că din punctul ăsta de vedere suntem oleacă mai norocoşi. Părerea mea.
Citiţi şi
Jurnal de Arizona: Draga mea Menopauză
Stella est amoureuse / Stella In Love
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
