Am auzit, vorbește lumea-n târg, că, dacă bagi sexu’ încă din titlu, te citește lumea ca pe sfintele acatiste. Ar fi oarecum logic să se întâmple, pentru că așa impun legile lui Kirchhoff, conform cărora «orice intră trebuie să și iasă». Ajuns aici, îi și văd pe cei/cele ce vor sări la/pe mine cu reproșuri. Le întind o măslină fără de ramură spre împăcare și îi liniștesc. Demersul, extrem de serios, ca orice sport extrem, se dorește a fi util călătorilor prin Balcani. Căci, dacă românul, crezând în latinitatea lui că va trece neobservat prin slavismul vecinilor noștri, va sfârși prin a constata că sexul oral, adică vorbele umplute cu organe și tupeu național, îl poate aduce în situații ilare, penibile și uneori chiar potențial grave, după cum urmează:
– În oricare din țările din Balcani, nu veți dori să folosiți sub nicio formă substantivul “curățenie” și nici verbul ce-l însoțește. La vecinii noștri, «kurac» (se pronunță curaț) este definirea cea mai vulgară posibil a organului sexual masculin. Ca și la noi, în limbaj colocvial, cuvântul e folosit în asociere cu diverse stări (durere de organe, membri ai familiei mai mult sau mai putin extinse, preoțime, biserică, religie în general, dar și alte lucruri sfinte, fecioare, nefecioare, animale etc.). Nu veți dori sub nicio formă să vă aflați la matineu, la cinema la mall, în mijlocul unei mulțimi de copii și părinți, și să strigati către partenerul dumneavoastră «curaț(ă) sala», referindu-vă la personalul de serviciu care chiar aia face… Nu veți dori să vă aflați într-un restaurant mofturos și să-i comunicați cu voce tare partenerei ce tocmai s-a pătat cu vin, «lasă-mă să’ți curăț bluza». Nu veți răspunde la telefon în autobuz sau în cafenea, informându-vă interlocutorul că hainele sunt la “curăț(at)”.
– Dacă în trafic v-a enervat vreun Michael Schumacher local, nu-l trimiteți către origini crezând că nu va întelege… va pricepe foarte bine pentru că ‘originile materne’ sunt identice fonetic cu ale noastre. Nu uitați că poliția nu e manierată și mai ales că unii dintre «participanții la trafic» poartă pistoale adevărate în loc de GPS – moștenire a unor vremuri ce nu au nevoie de explicații -, în asteptarea unei iluzorii integrări europene civilizatoare. Un ‘nu hotărât’ deci lui “piz*a neamurilor” în Balcani.
– În ipoteza în care totuși, aveți mușchii la dumneavoastră în bagaje precum și borcanul cu poftă de ceartă, n-are niciun rost să-l categorisiți drept «fraier» pe oponent. Oricât de straniu ar părea, îi veți fi făcut un compliment. Da, în Balcani, «fraier» este echivalentul lui «șmecher, băiat isteț de cartier» și nu are nicidecum sensul peiorativ de la noi.
Am lăsat deliberat, la sfârsit, latura vibranta a fostei cetăți romane, actual oraș turistic, Pula, far luminos, cum altfel, al Istriei croate. Sigur, aproape tot românul știe și s-a hlizit auzind-o. Țin totusi să împărtășesc cu tine, drag cititoriu, faptul că există legături cu feribotul dinspre Pula către Vis (o insulă chiar de vis în zona extrem sudică a Croației) și că societatea de salubritate din orașul vinovat se numește, oral vorbind, “Pula Herculaneea”.
Vă aștept să ascultați știrile estivale la radio Pula.
Aici, puteți trece drept gentlemen, dacă vă păstrați zâmbetul pe buze și faceți urări cu ‘antetul’ «du-te-n plm», dar vă riscați viața dacă promiteți cuiva că veți păstra curaț(enia).
După cum ziceam, atenție cu sexul oral prin Balcani. O poveste de Stan Pățitu’.
Citiţi şi
Povestea care nu ar fi trebuit să fie scrisă așa
Ceri mult, zise el. Valorez mult, răspunse ea.
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
