Privesc cerul. Respir liniştit, de parcă tot timpul e al meu, ca şi cum aş pluti în etern. Mă uit în gol, iar gândurile îmi zboară în zeci de direcții. Mă întreb: „Despre ce mi-ai fost, 2018?”
Simt, la prima inspiraţie, că-mi cresc aripi şi plutesc peste ultimele 12 luni. Mă decid să renunț la orice ancoră temporală şi în caz de nevoie să mă ghidez după soare.
Ca o cascadă de lumină mi-ai fost, 2018. Să te descriu într-un fel?! Te descriu prin noutate, cunoaștere, deschidere şi provocări. M-ai învăţat în astea 12 luni unicitatea oamenilor, strălucirea lor şi misiunea unică cu care intră în viaţa mea. Mi-ai dat curaj sa fiu în întregime, mi-ai dat curaj să simt şi să acţionez aşa cum doar inima îmi dictează şi să mă accept atât cât sunt. Mi-ai dat curaj să exist în libertate şi să vibrez la unison cu cele mai adânci dorințe din mine. În același timp, mi-ai aşternut pe tavă întrebări profunde la care să reflectez şi al căror răspuns să mai pună încă o cărămidă la construcția existenței mele. Cum tu în mai puțin de o zi pleci, îndrăznesc să fac o călătorie în viitor să văd cu propriii-mi ochi şi să-mi încununez universul simțirii cu ce îmi doresc să-mi fie 2019. Aşa că îmi spun:
1. Ca o rază de soare să-ţi fie existenţa. Strălucitoare și aparținătoare. Sa-ţi fii lumină şi căldură. Să-ţi fii iubire şi înţelegere. Să-ţi fii blândeţe şi iertare. Să-ţi fii tu, în primul rând ţie, ceea ce ţi-ai dori să-ţi fie cei din jurul tău. Să ai curajul să te ierți, să ai puterea să te iubeşti, să ai curiozitatea să te crești! Să-ţi plângi povestea, să-ţi urli eșecul, să-ţi strigi bucuria, să-ţi manifeşti iubirea.
2. Să fii înțeleaptă! Să înțelegi că oamenii nu pot fi mai mult decât îţi poţi fi, să înțelegi că emoțiile nu se nasc să le ţii pentru tine, sunt sortite să fie împărtășite. Să ai în fiecare moment superputearea să ceri, să primeşti şi să oferi!
3. Să fii protagonista poveștii tale, căci de restul poveștilor se pot ocupa cei ce le trăiesc. Nu investi timp sau emoţii, acolo unde nu ţi-a fost atribuit niciun rol. Nu uita că, deşi resursele sunt infinite, e o reală muncă să-ţi liniștești spiritul şi să-l hrănești cu darul propriului Creator. Protejează-l, înalță-l, ajută-l să crească, dar nu-l chinui acolo unde nu îi e locul.
4. Lasă oamenii să plece. Nu uita nicio clipă, nimeni nu-i etern în viaţa ta. Când rolul lor s-a încheiat, vor pleca sub o formă sau alta, fie că vrei, fie că nu. Printre stropii reci ai suferinței și particulele strălucitoare ale bucuriei, învaţă din timpul pe care l-au petrecut în viața ta.
5. Nicio secundă nu uita să privești în tine. Ascultă-ţi inima şi fă loc în viața ta experiențelor ce își trag existenţa din străfundurile simțirii. Nu lăsa timpul să îmbătrânească în adâncurile tale. Lasă-l cu fiecare secundă care trece să-ţi fie ca o gură de aer proaspăt. Nu uita că, la final, îţi va părea rău de ce nu ai făcut şi nu de ce ai făcut. Nu lăsa loc de regrete. Fii ce vrei să fii alături de cine vrei să fii! Renunță la a mai încadra sentimentele în bune sau rele, renunță la a-ţi mai eticheta faptele. Trăiește-le şi împlinește-te cu vibrația lor!
6. Sparge barierele minții tale și îndrăznește să simți, să crezi, să vezi dincolo de aparențe. Nu păstra oamenii și faptele doar în cercul tău de credințe și valori. Amintește-ți că posibilitățile sunt infinite!
7. Lasă schimbarea să intre în viaţa ta, lasă durerea să-ţi fie prietenă. Trăiește fiecare etapă cu răbdare. Oferă-ţi încredere şi curiozitate, căci atunci când lumina de la capătul tunelului nu se vede, ele sunt cele ce te pot ajuta să o găsești.
8. Înţelege că pentru unii oameni nu poţi fi decât jumătăți de măsură, aşa cum pentru alţii nu poți fi nimic. Crește-te atât cât să nu te mai intereseze cât le eşti, ci doar cât îţi eşti! Priveşte adânc, dincolo de cuvinte, şi dacă regulile sunt deja făcute, atunci mută pionul exact acolo unde se cere pentru liniște și armonie, căci schimbarea regulilor fără acceptul şi voinţa autorului e sortită eșecului.
Dragă 2019, poartă-mă prin portalul tău şi adu-mi atâtea cât să cresc, adu-mi de iubit cât să simt că inima-mi e pe cale să explodeze. Adu-mi de sărit în aer de fericire, adu-mi de plâns spre vindecare, adu-mi de împlinire, căci dacă cerul îmi e infinit, atunci eu îmi sunt pretutindeni în haine de sărbătoare cu sufletul dansând şi inima vibrându-mi în bătaia aripilor ce mi-au crescut sub ochii stelelor. Fii tu încă un capitol din a mea existenţă de basm. Căci în basme, totul e posibil!
Guest post by Ana Maria Isac
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
