Există, deși pare că nu a fost inventat încă. Spun pare că n-a fost inventat, pentru că bărbatul adevărat nu se naște, ci se inventează.
Deși despre tema bărbatului adevărat se discută în multe cercuri, începând de la cabinete de psiholgie, de mediatori, birourile de la job, cafenele (cel mai adesea), până la orice colț de stradă unde se pot întâlni două femei sau, mai nou, prin sute de bloguri deținute de păreologi din mediul online. O definiție clară a bărbatului adevărat nici măcar nu există. Nu a fost inventat încă nici măcar un robot de sex masculin care să execute toate sarcinile la perfecțiune, dar un bărbat care să arate bine, să nu-i placă berea sau vinul, să fie super viril si fidel, să rămână pururea tânăr, să știe toate meseriile pământului (de la electrician până la „femeie de serviciu”), să schimbe și să spele bebelușii, să nu uite zilele de naștere sau zilele importante din viața cuplului, și aș mai putea continua așa cu vreo câteva zeci de pagini cu nemulțumiri sau caracteristici ale bărbatului ne-adevărat.
M-am tot întrebat, cine, când și mai ales de ce a pus pe tapet această sintagmă. De ce toată lumea caută modele, perfecțiuni sau roboți. Oare chiar NU există pe lumea asta femei să dorească un bărbat căruia să-i adore fix imperfecțiunile?!
Făcând o introspecție strict prin viața mea de cuplu, fără să fiu influențat de povești și întâmpări ale prietenilor, am sesizat că nu noi, bărbații, ne cizelăm, ci suntem suma femeilor din viața noastră. Mai exact, a mamei, bunicii și a femeilor cu care „împărțim” ceva, de la jucării până la pat. De la fiecare dintre ele învățăm și deprindem câte ceva, iar secretul, dacă se poate spune așa, stă exact în înțelepciunea fiecăreia dintre ele. Unii ar spune că ne trebuie și un dram de noroc, dar eu nu cred deloc în noroc.
Mama și bunica
Sunt primele femei pe care le cunoaște un viitor bărbat. De la ele trebuie să primim educație, bune maniere, indepedență, personalitate, deprinderi casnice (spălat vase, bătut covoare etc). Mama, în ochii unui puști, este oglinda viitoarei mame a copiilor lui, chiar dacă nu conștientizează asta. Blândețea bunicii trebuie să-l transforme în bărbatul ocrotitor de peste ani. Un viitor gentleman devine exclusiv datorită mamei și a bunicii sau NU devine. Și tatăl are rolul lui în educația bărbatului, dar nu la fel de determinant.
Argumentele pro nu cred că trebuie să le mai subliniez, iar la argumente contra îmi vin în minte doar două exemple banale. Există bărbați de 35 de ani cu copii, care-și sună mamele să le întrebe ce pastilă să ia când răcesc puțin, ori bărbații care distrug o căsnicie doar cu o propoziție: Niciodată nu o să faci ciorba la fel de bună ca mama.
Iubitele
Femeile pe care le cunoaștem de-a lungul timpului, începând din adolescență, ne antrenează pentru marea finală. Femeia visurilor noastre. Nicio iubită din viața noastră nu pleacă fără să lase urme în personalitatea unui bărbat. Fie că a trecut pasager sau nu prin viața noastră, ne ajută să descoperim, de fapt, cine suntem cu adevărat și care ne e locul. Nu poți fi foarte bun la pat, dacă n-ai întâlnit macăr o romantică incurabilă sau dacă nu ai trăit senzații tari cu vampe dominatoare. Nu poți fi grijuliu și atent, dacă nu te-a părăsit una pentru că ai uitat de ziua ei de naștere. Nu poți fi un bărbat adevărat, dacă n-ai cunoscut o maniacă a curățeniei, iar tu mănânci și faci firmituri în pat sau îți lași aruncați ciorapii fix sub masa din bucătărie.
Toate aceste experiențe responsabilizează un bărbat, îl antrenează efectiv pentru a juca la cel mai înalt nivel, pentru că nu-i așa, domnilor, vrem cea mai frumoasă și mișto femeie de pe pământ.
Mai consider că bărbații își desăvârșesc cu adevărat opera abia când devin tați, iar despre asta încă nu am argumente dovedite, fiindcă voi deveni tată de băiat într-un timp atât de scurt, încât nu mai am timp de nicio presupunere despre viața de tată. Trebuie doar să nu uit sărutul pe frunte al tatălui meu dimineața la 6, când pleca la serviciu.
P.S. A, să nu uit, ideea acestui semn mi-a venit azi dimneață la 7, în timp ce dezghețam și încălzeam mașina soției mele.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Ziua în care am divorțat de mama
Sfaturile unei mame pentru fiul ei căsătorit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
