- La fiecare 3,2 secunde, în lume, o persoană este diagnosticată cu o formă de demență (cifre valabile la nivelul anului 2018)
- 1,73% este incidența demenței în Europa; 1,43% este incidența demenței în România – 311.000 pacienți
- Există aproximativ 50 de milioane de persoane care suferă de demență la nivel mondial, cu o incidență de aproximativ 9,9 milioane de cazuri noi pe an.
- În următorii 30 de ani, numărul celor care suferă de demență s-ar putea tripla, potrivit estimărilor OMS.
Ne sperie aceste statistici și prognoze medicale. Pentru că e boala care înspăimântă cel mai tare – să ajungi să nu mai știi cine ești, să nu mai recunoști pe nimeni, să nu mai știi ce faci. De aceea vreau să vă spun despre o inițiativă a unui grup de neurologi de la Clinica de neurologie Neuroaxis: a avut loc de curând un webinar pe tema demenței în care specialiștii au explicat pentru public ce înseamnă demența, cum poate fi recunoscută din timp și cum poate fi gestionată odată ce a fost diagnosticată, atât de pacienți cât și de familiile acestora.
Tony Luciani a documentat demența mamei sale, Elia, de 94 de ani. Proiectul lui a făcut senzație pe internet. Vă las aici linkul către articolul despre fiu și mamă apărut în 2017 în The Washington Post.
Ce este demența și care sunt cele mai comune simptome
Demența reprezintă o deteriorare cognitivă globală, cu un deficit semnificativ față de nivelul de funcționare anterior. Cea mai cunoscută formă de demență este boala Alzheimer, responsabilă de mai mult de jumătate din numărul total al cazurilor de demență. Însă există mult mai multe tipuri de demență, precum demența asociată bolii Parkinson, demența cu corpi Lewy sau demența frontotemporală.
Demențele apar lent, evoluția progresivă a bolii întinzându-se, de regulă, pe parcursul mai multor ani. Printre cele mai des întâlnite simptome se numără tulburările de memorie, schimbările de personalitate și de comportament, dezorientarea temporală și spațială precum și tulburările de limbaj.
Factorii de risc – tensiune, diabet, obezitate, alcool, fumat
Factorii genetici sunt nemodificabili, însă este greu de cuantificat cu exactitate care este impactul lor în procesul de apariție a demențelor. Pe de altă parte, există foarte mulți factori modificabili care conduc la apariția simptomelor cognitive.
Cea mai mare contribuție o au factorii de risc vasculari, precum prezența tensiunii crescute, existenta unui istoric de AVC. De asemenea, diabetul, obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul exagerat de alcool sau depresia faciliteaza apariția unei forme de demență.
Există, de asemenea, și factori modificabili secundari precum lipsa vitaminei B12, o patologie tiroidiană etc. Aceștia sunt foarte ușor modificabili, cu condiția să fie detectați din timp.
Cum încetinim progresia unei demențe
Dacă vorbim despre tulburările neurodegenerative, nu există niciun tratament care să oprească acest proces de îmbătrânire a creierului. Există, însă, tratamente capabile să amelioreze tulburările cognitive și să amâne distrugerea neuronilor. De asemenea, pentru stadiile avansate ale bolii există anumite tratamente psihiatrice care încearcă să țină sub control devierile comportamentale.
Cel mai semnificativ impact îl produc schimbările ce țin de stilul de viață. Menținerea tensiunii și a glicemiei în limite normale, tratarea depresiei, includerea pacientului în activități sociale. Chiar dacă pentru mulți oameni aceste schimbări nu par a reprezenta un tratament, în realitate, ele pot cântări mult mai mult decât orice pastilă luată.
Îngrijirea pacientului. La domiciliu sau într-un centru specializat?
Medicul neurolog împreună cu medicul psihiatru pot da indicații, în funcție de gradul de deteriorare cognitivă și a funcțiilor motorii ale pacientului, dacă acesta poate fi îngrijit în continuare de către familie sau dacă este nevoie să fie internat într-un centru de specialitate, calificat să ofere cea mai bună îngrijire posibilă din punct de vedere medical.
Perspective de viitor în diagnosticare și tratament
Din punct de vedere al diagnosticării, comunitatea științifică internațională înregistrează progrese majore. Nu același lucru se întâmplă, din păcate, și în cazul tratamentelor care își propun să vindece demența. Așadar, ar trebui să ne concentrăm pe acele lucruri lumești pe care le putem face. În loc să așteptăm pastila minune care va vindeca boala, mai bine intervenim acolo unde avem astăzi putere și anume în încercarea de detectare mai rapidă a bolii și în schimbările asupra stilului de viață.
***
Neuroaxis este prima clinică integrată de neurologie din București, fiind construită în jurul ideii de „One Stop Shop” astfel încât pacienții să poată beneficia de diagnostic, tratament și monitorizare, indiferent de afecțiunea neurologică de care suferă. Seria de webinarii #NeuroaxisTalks este realizată de către clinica de neurologie Neuroaxis cu scopul de a explica pe înțelesul publicului larg afecțiunile neurologice, precum și modalitățile de prevenție și tratament.
Citiţi şi
Ce mâncăm pentru a ne controla greutatea
Ce opțiuni chirurgicale există pentru obezitatea severă
Anthony Hopkins: “La mulți ani, distracție plăcută! Dacă vei fi mahmur după, amintește-ți de mine”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
