Știu că poate sună ca o prostie, dar cum este să te trezești la peste 30 de ani și să-ți dai seama că nu știi să trăiești? Că ultimii 15-16 ani i-ai trăit pentru alții, că nu ai avut copilărie, fiind controlată de părinți severi, la modul „nu ai voie să ieși cu X și Y pentru că te înhăitezi cu ei și ajungi un golan”? Că „ei știu mai bine ce să aleagă pentru tine, pentru că tu ești mic”. Că orice tentativă de a da piept cu viața ți-a fost luată, că au preferat să te țină în brațe/palme/puf, încât să nu trebuiască să vezi fața urâtă a lumii, să nu știi ce înseamnă să stai cu trei-patru persoane la un pahar de suc de la dozator sau ciocolată caldă, să nu știi ce înseamnă să stai în cămin, să trebuiască să te descurci singur, să-ți speli, calci, faci de mâncare, să te duci la școală/facultate, să-ți faci teme/proiecte și să ai și timp liber?
Ai idee cum e să te trezești că ești mare și nu știi nimic? Să fii un inadaptat social? Să privești lumea de lângă tine, în care toți au un trecut mai mult sau mai puțin normal, dar au o bază de la care să pornească? Să stai în casă, să te uiți pe pereți, să nu știi ce să faci? În afară de sandvișuri cu mușchi file/orice fel de mezel plus cașcaval și pus în aparat, salată de orice și omletă, să nu știi să gătești altceva? Să speli haine doar când trebuie, să te simți complet gol când faci asta?
Sau, varianta și mai tristă: să încerci să interacționezi cu ceilalți și mai departe de „salut! ce faci?” să nu știi ce să zici, pentru că orice discuție, teoretic, începe cu „ce ai mai făcut” etc. Să te uiți la alții cum socializează atât de repede, să ai senzația că nu faci parte din niciun grup, că orice ai face, nu este bine, că nu o să fii niciodată acceptat, pentru că nu ai un trecut…
Deci cum se face? În mod evident, nu există carte pentru așa ceva, pentru că aproape toată lumea are un trecut, oricât de roz sau gri ar fi. Partea și mai tristă vine în momentul în care încerci să faci lucruri care trebuiau făcute la vremea lor, cum ar fi să mergi la mare fără motiv, doar că e vineri seară sau că e concert al formației X, să stai pe plajă în Vamă cu o bere, să te plimbi pe faleză dimineață sau noaptea… Ai idee cum e să nu aibă niciun gust sau să nu simți nimic?
Nu, nu caut milă, nici compasiune, eram doar curios dacă există soluție sau trebuie mă resemnez cu situația actuală…
Guest post by Grey
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
