Sâmbată se anunţa iarăşi o zi caniculară, iar la ora 10, numai de ieşit din casă nu aveam chef, ȋnsă cum s-a ȋntâmplat să câştig – lucru atât de rar – un loc la workshop-ul de nutriţie din cadrul programului Samsung Lifestyle Designer, mi-am făcut curaj şi am ȋnfruntat soarele neȋndurător. Şi bine am făcut!
Credeam că va fi doar o trecere ȋn revistă a alimentelor “bune” şi “rele”, dar dr. Mihaela Bilic ne-a dovedit contrariul şi ne-a ȋmpărtăşit câteva lecţii foarte importante despre cum să te hrăneşti, nu să mănânci! Trebuie să subliniez energia extraordinară şi senzaţia de discuţie ”ȋn familie” pe care dânsa ne-a transmis-o, pentru că, dacă venisem moleşită de caldură şi obosită după o săptămână de muncă, am plecat de acolo cu totul transformată, şi asta sigur datorită optimismului pe care ȋl emană doamna doctor.
Eu CE DE CE mănânc?
Prima şi cea mai importantă idee pusă pe tapet a fost importanţa motivului pentru care mâncăm excesiv, şi nu dieta ȋn sine. Stresul are un impact major asupra noastră şi cel mai des nu stăm să ne gândim cât de mult ne influenţează apetitul. Ronţăim inconştient, ȋn timp ce ne gândim cum să rezolvăm diverse probleme, ne ȋndopăm atunci când suntem trişti şi nu avem cu cine vorbi despre asta, toate ducând la creşterea ȋn greutate.
Este foarte important să analizăm cauza mâncatului compulsiv şi abia apoi alimentele pe care le consumăm. Am aflat şi cât de rău poate fi ronţăitul, mai ales de covrigei şi sticks-uri, pentru că, ȋn ciuda imaginii inofensive de pâine uscată pe care o avem despre ele, sunt, de fapt, produse de patiserie deshidratate şi conţin foarte multe grăsimi. Opriţi-vă acum şi întrebaţi-vă: de la ce ȋmi distrag atenţia cu aceşti covrigei?
Dieta diversificată şi mitul alimentelor nocive
Sigur că o dietă bazată exclusiv pe pizza sau hamburgeri nu ne face bine, dar toată propaganda pe care mass-media ne-o servesc referitor la aproape orice fel de mâncare, cum că ar fi cancerigenă şi ar trebui să o eliminăm din alimentaţie, nu poate duce decât la extremism culinar – ar ȋnsemna să nu mai mâncăm nimic. Ar trebui, mai curând, să ne ȋntrebăm ce au de câştigat cei care lansează campanii ȋmpotriva unui anume aliment/produs? Nu cumva vor să ne ofere o alternativă, alternativa lor, pe care să o cumpărăm? Mai nou, obsesia de a mânca exclusiv eco/bio/organic şi complet controlat a fost clasată ca tulburare psihică, sub denumirea de ORTOREXIE. Orice fel de restricţie severă, asociată unei anumite diete, conferă, de fapt, conotaţii negative mâncării, iar pentru a ne hrăni – acesta fiind de fapt scopul – trebuie să ne bucurăm şi cu mintea, ochii, nasul, inima, de ceea ce mâncăm. Asta nu ȋnseamnă că este ȋn regulă să trecem de la ȋnfometare direct la hedonism, şi nici că de la un regim alcătuit exclusiv din frunze şi seminţe putem trece la unul “diversificat”, din carne şi prăjituri.
Nu există un singur aliment complet, de aceea este foarte important să mâncăm variat, mai ales că organismul extrage nutrienţii din alimente nu ȋntr-o singură zi, ci pe parcursul unor perioade mai lungi, astfel ȋncât este necesar să ȋi asigurăm permanent toate elementele pentru o bună funcţionare. Mai mult, anumite substanţe nu se pot asimila ȋn lipsa altora – exemplu: licopenul din roşii se asimilează ȋn asociere cu lipidele, de aceea, obiceiul de a adăuga un firicel de ulei de măsline peste salata de roșii nu serveşte doar gustului, ci este esenţial pentru a beneficia de aceste substanţe. La fel, fierul din alimentele cu frunze verzi (salata verde, spanac) se asociază cu acizii, de aici combinaţia salată de frunze + oţet (balsamic). Este că acum gustul are şi un sens?
Dacă vrem dinadins să scădem caloriile consumate, putem ȋnlocui prăjitul cu gătitul la cuptor. Este cel mai simplu mod de a păstra gustul preparatelor şi a elimina dezavantajele prăjitului ȋn ulei. Cuptorul poate fi folosit în atâtea moduri, ȋncât aproape orice fel principal, şi chiar desert, se poate pregăti ȋn el.
Eficienţă, organizare, monitorizare
Sunt factorii cheie ai unui regim echilibrat, necesitând doar un minim de efort şi timp pentru a obţine rezultate maxime. Mergem la cumpărături pe fugă, nu suntem atenţi ce punem ȋn coş, nu ne planificăm suficient meniul şi apoi ne trezim acasă cu ȋngheţată, pizza congelată, ceva mezeluri şi pâine. O simplă listă de cumpărături – sunt atâtea aplicaţii pe telefonul mobil care ne permit să o actualizăm pe măsură ce ne vin anumite idei – ne poate ajuta enorm să facem alegerile corecte atunci când mergem la piaţă.
De exemplu, nu mulţi ţin cont de importanţa peştelui ȋn alimentaţie: mai exact, ar trebui să mâncăm de două ori pe săptămână peşte gras (somon, macrou, hering, sardine); este foarte bun şi cel din conservă, nu vă faceţi griji, mai ales că oasele sunt fierte suficient ȋncât să fie consumate, ceea ce constituie un plus important pentru femei, care ȋşi completează, astfel, necesarul de calciu.
Unul dintre felurile de mâncare pe care dr. Bilic ȋl recomandă – şi cu care sunt complet de acord – este ciorba. Ciorba (cea cu legume, carne şi oase!) are de toate: calciul din oase, dizolvat ȋn apa de fiertură, proteine, legume, apa care hidratează şi ţine stomacul plin până la trei ore. În plus, este şi gustoasă, iar un fel de mâncare cu o istorie atât de veche, are puţine şanse să fie nociv, nu?
Alte ingrediente pe care le neglijăm, de obicei ȋn favoarea pâinii, sunt fasolea şi lintea, pe care ar trebui să le consumăm cel puţin o dată pe săptămână. Din nou, revin la ideea că organismul extrage diverşi nutrienţi din mâncare, iar dacă ȋl hrănim doar cu pâine (albă), nu va găsi ȋn ea ce are nevoie. Orezul şi mălaiul (mămăliga) sunt ȋncă o alternativă extraordinară la păine, ele constituind, pe vremuri, o parte mult mai importantă a meniului zilnic al românilor, decât pâinea. În plus, nu conţin gluten!
Monitorizarea tipurilor şi cantităţii de alimente pe care le consumăm ȋntr-o zi ne ajută să conştientizăm foarte bine obiceiurile alimentare şi motivele pentru care mâncăm. Putem folosi, din nou, o aplicaţie pe telefon, dacă ne este greu să notăm pe hârtie, iar atunci când vedem negru pe alb fiecare covrigel ronţăit şi fiecare ciocolată mâncată, subconştientul nostru va trage automat un semnal de alarmă!
Mâncaţi atunci când vă este foame!
Organismul nostru ne spune clar de ce are nevoie, iar de mâncare are nevoie doar atunci când ne transmite semnalul de foame. Deseori, foamea este confundată cu setea, aşa că (am ȋntrebat şi mi s-a confirmat) este foarte bine să facem testul paharului cu apă: când simţiţi foamea, beţi un pahar cu apă pentru a determina dacă este cu adevărat vorba de foame, sau corpul ne spune doar că are nevoie de hidratare! Dacă foamea poate fi evaluată undeva la 8,9,10 (pe o scară de la 1 la 10), atunci putem mânca, dar nu excesiv, ci atât cât este necesar pentru a o potoli (senzaţie care se simte abia la câteva minute după terminarea ingerării, aşa că mestecaţi ȋncet!).
Nu este nevoie să mâncăm fix trei mese pe zi, sau obligatoriu gustări ȋntre mese, dacă nu simţim că ne trebuie. La fel, nu este nevoie sa mâncăm dimineaţa, doar pentru că se spune că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei! Fiecare om funcţionează diferit. Cel mai bun exemplu sunt chiar eu: toată copilăria am fost forţată să mănânc micul dejun imediat cum mă trezeam, şi apoi fuga la şcoală! Ca urmare, aveam dureri de stomac crunte imediat cum plecam de acasă, dar toţi le puneau pe seama “emoţiilor” de la şcoală. Faptul că organismul meu nu era pregătit să primească mâncare aşa repede după trezire, l-am ȋnţeles mai târziu şi acum nu mănânc decât pe la 10-11, chiar dacă mă scol la ora 7, pentru că mie ȋmi prieşte acest brunch.
Asta nu ȋnseamnă că trebuie să ne agravăm foamea până seara şi să dăm iama ȋn frigider când ajungem acasă. Majorităţii ni se va face suficient de foame până la ora prânzului, ȋncât să mâncăm ȋndestulător, şi seara să ne fie de ajuns o cină frugală.
Concluzii
Dacă avem pretenţia de la corpul nostru să funcţioneze bine, suntem obligaţi să ȋi acordăm măcar puţin din timpul nostru, pentru organizarea şi monitorizarea alimentaţiei! Iar orice tip de control şi de regim nu va avea efecte, dacă ne petrecem toată ziua pe scaun la birou, apoi acasă, ȋn faţa televizorului. Este esenţial un minim de mişcare fizică, ca să nu mai pomenim de beneficiile asupra psihicului, pe care le aduce această deconectare de la tot ce ȋnseamnă tehnologie şi rutină.
Mai important decât orice, este să ne oferim nouă ȋnşine ȋnţelegere şi bunăvoinţă, pentru că nimic nu se poate realiza fără acestea. Să ne ȋndreptăm spre un stil de viaţă mai sănătos cu paşi mici şi să culegem din oceanul de informaţii disponibile, cu discernământ, pe cele care ne sunt utile.
P.S. După workshop, am avut ocazia să degustăm preparatele gătite cu drag (se vedea şi se simţea ȋn ele) de Fata Care Găteşte cu Flori şi pot să spun că nici nu m-am abţinut de la nimic, şi nici nu am avut vreo frustrare legată de asta!
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Consumul zilnic de cafea ar putea prelungi viața cu până la doi ani
De ce poate fi minimalismul atât de satisfăcător
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
