De ce înşală bărbaţii

7 October 2010

În primul rând, adulterul a existat din cele mai vechi timpuri. Dăm de el şi în Biblie, şi pedepsirea lui, atunci, ca şi în zilele noastre încă, vezi talibanii, era omorârea cu pietre. Dar există problema înşelatului şi în cuplurile necăsătorite. Aşadar, a înşela nu este o noutate.  Ceea ce este nou este gradul de răspândire. Şi această expansiune, cred eu, se naşte din combinaţia mai multor factori despre care voi vorbi imediat.

Din toate cele pe care le-am învăţat despre bărbaţi şi femei de-a lungul anilor, şi unii, şi alţii înşală. Am ajuns de asemenea la concluzia că fiecare sex înşală pentru motive diferite,  care se leagă de acele multe feluri în care bărbaţii şi femeile sunt diferiţi unii de alţii. Dar acum, vom vorbi despre motivele pentru care înşală bărbaţii. Argumentul suprem care a fost scos la înaintare ad nauseum de-a lungul anilor – şi acesta este cel care vă va scoate din sărite – este “imperativul biologic”. Dihotomia fiinţei umane a fost dintotdeauna aceea că, pe de o parte, suntem primate, animale, cu toate instinctele de supravieţuire adânc implantate în creierul din miile de ani de evoluţie, iar pe de altă parte, suntem creaturi conştiente, raţionale şi cu liber arbitru. Mulţi oameni pur şi simplu refuză să accepte că am putea fi conduşi de instinctele noastre primare. Până la urmă, putem să ne gândim la consecinţele acţiunilor noastre şi să alegem concordant cu ceea ce suntem sau nu pregătiţi să suportăm. Însă, cu o singură privire asupra unei părţi din acţiunile semenilor, vom vedea   cât de prost reuşim, ca specie, să controlăm aceste instincte primare. Dacă ai fost vreodată dependent de ţigări sau de alcool, dacă ţi-ai asumat un risc nebunesc doar pentru adrenalină, sau dacă ai încercat să eludezi impozitul, atunci deja ţi-ai depăşit limita. Imperativul biologic este unul puternic. Suntem, în cele din urmă, născuţi pentru a perpetua specia. Desigur, există chiar specii de animale care sunt monogame, nici specia umană nu e lipsită de capacitatea monogamiei. Dar, nu-i aşa că nu puteţi lua de bună doar această justificare, a imperativului biologic? Perfect. Atunci, haideţi să sondăm alte motive pentru care bărbaţii înşală.

Ceea ce cred eu sunt mai relevante pentru fenomenul propagării tendinţei de a înşela, ar fi permisivitatea crescândă a societăţii în care trăim şi a mass mediei. Suntem bombardaţi cu stimuli copleşitori şi mesaje în filme şi televiziune, în printurile publicitare şi alte zone ale culturii actuale. Dar există şi motive mult mai simple, şi acestea apar atunci când într-un cuplu, cei doi iau relaţia drept un bun sigur. Odată, mi-am întrebat un client care au foat motivele pentru care îşi înşelase partenera. El mi-a spus “Îmi doream doar pe cineva care să zâmbească când mă vede, care să-mi mângâie orgoliul şi care să nu mă cicălească”. Desigur că a existat o vreme când soţia îşi folosea carisma în loc să îl cicălească. Însă după o tură de copii şi ani în care fiecare l-a considerat pe celălalt garantat pe viaţă, lucrurile bune s-au oprit. Normal că şi el nu a mai continuat ca la început, dar vreţii să ştiţi de ce înşală bărbaţii, nu? Se pare că foarte puţine lucruri şi chiar mici pot însemna foarte mult. Aşa că haideţi să ne uităm la o parte din acestea.

Mângâierea orgoliului. Femeile ştiu instinctiv, cred eu, că bărbaţii au nevoie să le fie mângâiat orgoliul. De fapt, s-a spus că cel mai bun lucru pe care o femeie poate să-l facă pentru un bărbat este să-l facă să simtă, de fiecare dată când iese din casă, că este un bărbat mult mai bun decât ştie chiar el că este.

Cicăleala. Cicăleala constantă este probabil unul din cele mai grave lucruri pe care o femeie le poate face într-o relaţie, şi unul din lucrurile pe care un bărbat le urăşte cel mai mult. Dacă te surprinzi cicălindu-ţi constant bărbatul (şi da, ştiu că merită, dar nu asta este ideea aici), trebuie să găseşti o altă strategie mai eficientă. Ţii minte zicala veche (şi sper că se traduce bine şi în română) “Poţi atrage mult mai multe muşte cu miere decât cu otet”?

Adrenalina. Un alt motiv pentru care bărbaţii înşală este că au o dorinţă neîmplinită de a trăi periculos. Vor să vadă cum pot să scape şi pentru cât timp pot să o facă. Se poate chiar să-şi dorească să fie prinşi. Se poate ca ei să nu-şi asume astfel de riscuri în alte zone ale vieţii lor. Şi poate îşi doresc să fi avut curajul să meargă cu motocicleta sau să facă paraşutism, dar preferă să fie băieţaşi răi, spre deosebire de o specie cu totul diferită, cea a “băieților răi”.

O altă întrebare care mi-a fost pusă este de ce nu spune bărbatul “Păi, sunt atras de o altă femeie. Te superi dacă încercceva cu ea?” şi dacă ea spune “Nu, nu mă supar” totul este în regulă. Dar dacă ea spune “da, mă supar” ce-ar trebui să facem noi în această situaţie? Răspunsul meu este că singura situaţie în care un astfel de scenariu ar funcţiona ar fi aceea în care s-a discutat despre asta la începutul relaţiei. Există oameni care trăiesc astfel, în aşa-zisele “relatii deschise” sau în “relatii poliamoroase”. Deşi aceştia sunt rari, un lucru pe care am aflat că îl au în comun este acela că au decis de la bun început că aşa ceva ar fi acceptabil pentru ambele părţi. Şi am mai descoperit că, în majoritatea cazurilor, această atitudine deschisă nu funcţionează mult timp, fiindcă apare gelozia, chiar şi atunci când cineva este sigur că nu este genul gelos.

Am mai fost întrebat şi de ce bărbaţii nu pot să plece, pur şi simplu, dintr-o relaţie înainte de a înşela? Vorbim despre o relaţie simplă sau despre căsătorie? Fiindcă există răspunsuri diferite. Când este într-o relaţie, deşi nu vrea să o părăsescă, pentru că este probabil mulţumit de ea în majoritatea timpului şi tot probabil, încă îşi mai iubeşte partenera, bărbatul s-ar putea totuşi să vrea să vadă care îi mai sunt opţiunile, s-ar putea să fie temporar plictisit, sau poate doreşte doar să se asigure că mai mai atrage şi alte femei. Un bărbat căsătorit, pe de altă parte, are mult mai multe motive pentru a rămâne în relaţie. Chiar dacă renunţă la relaţie sau este prins, cu siguranţă plecarea va fi costisitoare, şi financiar, şi în multe alte feluri. Dacă este vorba doar despre sex, sau despre mângâierea orgoliului, sau doar despre o schimbare de peisaj, şi bărbatul doreşte neapărat această experienţă, niciun bărbat căsătorit nu va alege să plece înainte să comită adulterul. Mai mult, a pleca înseamnă a renunţa. Şi nimănui nu-i (mai)place de un bărbat care renunţă, nu-i aşa?



Citiţi şi

Dragostea, puterea, Chaplin și timpul trecut al marilor visători

Femeia care devora bărbații

Femeile mature vs femeile imature

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Ana-Maria / 26 December 2013 19:55

    Dupa ce am citit articolul, nimic nou pe frontal de vest, ma intreb:
    Dar este posibil si ca barbatii sa nu insele?
    Este ceva ce se poate face astfel incat ei sa ramana fideli?

    Reply
  2. Mara Ambrosie
    Mara / 11 October 2010 20:35

    plictiseala, monotonia? sau chiar simpla nevoie de a vedea daca mai sunt atragatori pentru altele…sa-si confirme valoarea? Oricum, bine punctat ca cicaleala omoara cuplul. Nimanui nu-i place critica:D nici “macar” Domnului Orgoliu.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro