A fi mamă singură este, fără îndoială, una dintre cele mai mari provocări ale tuturor timpurilor. Încă din vremuri imemoriale, femeile au reuşit să-şi crească pruncii atât în interiorul unei familii complete, cât mai ales în lipsa acesteia. Iar asta pentru că le este atât de puternic întipărit în ADN, încât ambiţia şi dorinţa de a duce misiunea mai departe capătă resurse nebănuite. Revista Vogue UK a găzduit mărturia unei mămici independente, care explică motivele pentru care această categorie de eroine ar merita o zi în care să fie celebrate, o zi a Mamelor Singure.
“În perioada post-Thatcher a adolescenţei mele, o mamă singură era cumva descrierea peiorativă a unei femei iresponsabile, acea groapă a lipsei de responsabilitate sexuală şi a moravurilor îndoielnice în care nimeni nu dorea să cadă. Însă, de când am devenit mamă, am realizat cu o furie arzătoare cât de crudă şi nemeritată este de fapt această portretizare. În realitate, mamele singure sunt cele mai responsabile femei din câte există. Asta pentru că nu pot alege să fie altcumva.
Ea este femeia care nu are pe nimeni alături să o ajute cu copilul la 3:15 dimineaţa, după 6 ore de nesomn şi ţipete disperate.
Ea este femeia care nu are pe cine să întrebe dacă iritaţia de pe fundul bebeluşului pare normală.
Ea este femeia care trebuie să îşi ţină copilaşul în braţe pe scări, în timp ce cară şi un rucsac plin de cumpărături, la finalul unei zile de muncă, pentru că nu are pe cine să conteze.
Ea este femeia care îşi mănâncă cina la miezul nopţii, pentru că mai întâi face curăţenie în bucătărie şi întinde rufele, chiar dacă ştie că va trebui să se trezească la 5:30.
Ea este femeia care trebuie să ţină socoteala fiecărei întâlniri, eveniment, programări, deadline, fără a presupune că altcineva o va face în locul ei.
Ea este femeia care trebuie să suporte în parc ţipetele copilului ei, în timp ce este lovită în picior şi fără a riposta, prin nu ştiu ce mare minune.
Ea este femeia care trebuie să fie mamă, tată, profesor, aducător de simbrie, menajeră, psihologul și prietenul copilului, să știe logistică, toate în acelaşi timp.
Desigur, există şi mulţi taţi singuri minunaţi, care merită toată aprecierea şi recunoaşterea. Însă eu nu sunt un tată şi nici nu voi fi vreodată, aşa că pot vorbi doar din punctul de vedere al propriilor realizări, care probabil sunt obţinute diferit şi probabil mai uşor datorită faptului că nu sunt singurul părinte din familia mea. Sunt tot atât de multe tipologii de mame singure pe cât sunt şi cele de femei singure. Fiecare poveste are circumstanţele ei unice. Dar ce uneşte această armată de eroine solo este că ele duc mai departe o misiune de o viaţă care fusese începută alături de altcineva. De regulă, asta se întâmplă cu mai puţini bani, mai puţin ajutor şi cu mai puţine privilegii decât au cuplurile.
Citiţi şi Sunt mamă singură şi tatuată
Mama mea a fost singură mare parte din perioada adolescenţei surorii mele. Felul în care a depăşit stresul financiar, săptămânile nedormite, deciziile pe termen lung, accidentele dramatice, dispoziţiile schimbătoare ale copiilor şi faptul că nu avea alături un om de încredere, este peste puterea mea de înţelegere. Săptămâna asta am lovit un copac, m-am zgâriat pe gât şi am înjurat de parcă era sfâștiul lumii, doar pentru că al meu copil era treaz de la 4:30, nu mai voia să adoarmă şi mânca o bucată de piele de oaie scoasă din spatele pernei. Am rezistat în faţa a 12 ore de single parenting şi deja simţeam că voi ceda. Dacă nu aş fi ştiut că, în două ore, prietenul meu va veni acasă şi că se va ocupa de îmbăierea acelui corp micuţ, plin de adrenalină, nu știu ce s-ar fi întâmplat.
A fi mamă este un statut care schimbă viaţa complet. Oricine poate să facă asta fără un partener alături şi fără să renunţe la sine, merită recunoaştere publică, bani publici şi respect public. Le-a câştigat.”
Articolul complet în limba engleză aici.
Dacă răsfoind presă internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Singura frumusețe care nu dispare niciodată
Douăzeci de ani de cronici nepublicate
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
