Mark Manson, scriitorul american cunoscut în întreaga lume pentru cărțile sale de self-help, vorbește despre câteva adevăruri despre dragoste în The Subtle Art of Not Giving a fuck, „Subtila artă a nepăsării” cum a fost tradusă la noi, o carte ca o palmă.
Mai jos, găsiți traducerea și adaptarea unui articol despre idealizarea iubirii.
“În 1967, John Lennon a scris celebrul cântec „All you need is love”. El și-a bătut ambele soții, și-a abandonat unul dintre copii, și-a molestat verbal managerul care era evreu și homosexual, cu insulte homofobe și antisemite.
Treizeci și cinci de ani mai târziu, Trent Reznor de la Nine Inch Nails a scris o melodie numită „Love is not enough”. Reznor, în ciuda faptului că a fost renumit pentru spectacolele sale șocante și videoclipurile grotești, a renunțat la droguri și alcool, s-a căsătorit și a avut doi copii cu soția sa, apoi și-a anulat turneele, astfel încât să se dedice familiei.
În cultura noastră, mulți dintre noi idealizăm iubirea. Ajungem să o vedem ca pe un tratament – o cale de rezolvare a tuturor problemelor noastre. Filmele, poveștile, literatura și istoria o celebrează ca fiind scopul final al vieții, un fel de antidot pentru toată durerea și lupta noastră. Și pentru că idealizăm dragostea, o supraestimăm. Ca urmare, relațiile noastre plătesc un preț.
Când credem că „tot ceea ce avem nevoie este dragoste”, atunci, ca Lennon, cel mai probabil, mulți dintre noi ignorăm valori fundamentale, cum ar fi respectul, blândețea și angajamentul față de oamenii cărora le pasă. La urma urmei, dacă dragostea rezolvă totul, atunci de ce regăsim lucruri care ne împovărează existența atunci când o cunoaștem?
Dar dacă, asemenea lui Reznor, credem că „love is not enough”, atunci înțelegem că relațiile sănătoase necesită mai mult decât emoție pură sau pasiuni înalte. Înțelegem că există anumite valori și fundamente, care sunt mai importante în viața noastră și în relațiile noastre decât să fim îndrăgostiți.
Problema idealizării dragostei este că ne determină să dezvoltăm așteptări nerealiste despre ceea ce este, de fapt, dragostea și ce poate face pentru noi. Aceste așteptări nerealiste ajuns să saboteze relațiile pe care le aveam. După cum zicea și Manson, dragostea nu este mereu sora compatibilității. Și tind să-i dau dreptate. Doar pentru că ne îndrăgostim de cineva nu înseamnă neapărat că este un partener potrivit pe termen lung. Dragostea este un proces emoțional; compatibilitatea este un proces mai degrabă logic. Este posibil să ne îndrăgostim de cineva care are obiective de viață care sunt contradictorii cu propria noastră viziune, care are diferite convingeri filozofice sau viziuni asupra lumii care se contrazic cu propriul nostru simț al realității. Poate sună paradoxal, dar este adevărat. Când întâlnești un partener, trebuie să utilizezi nu numai inima, ci și mintea. Da, vrei să găsești pe cineva care îți face inima să fluture ca niște frunze de cireși în vara toridă, dar, de asemenea, trebuie să evaluezi valorile unei persoane, modul în care acesta se tratează, cum îi tratează pe cei apropiați ș.a.m.d. Pentru că dacă te îndrăgostești de cineva care este incompatibil cu tine … așa cum a spus odată instructorul de schi din South Park, you’re going to have a bad time.
Dragostea nu îți rezolvă problemele din sânul relației. Mark Manson vorbește despre prima lui iubită de care era îndrăgostit nebunește. Au trăit, de asemenea, în diferite orașe, nu aveau bani să se vadă, aveau familii care se urau, au trecut prin săptămâni de drame și lupte fără sens. Cum era de așteptat, relația celor doi a izbucnit în flăcări, iar lecția cea mai mare pe care a trăi-o autorul este faptul că, chiar dacă sentimentul dragostei ne face să ne simțim mai bine cu privire la problemele de relație, aceasta nu le rezolvă.
Testul prieteniei
Una dintre cele mai vechi sfaturi cu privire la o relație este: „Tu și partenerul tău ar trebui să fiți cei mai buni prieteni”. Majoritatea oamenilor privesc acest sfat într-o lumină pozitivă: ar trebui să petrec timp cu partenerul meu, cum o fac și cu cel mai bun prieten al meu. Ar trebui să comunic deschis cu partenerul meu, cum comunic cu cel mai bun prieten. Ar trebui să mă distrez cu partenerul cum ar fi cel mai bun prieten.
Dar oamenii ar trebui să privească și la cealaltă latură: Ai tolera comportamentele negative ale partenerului în cel mai bun prieten al tău?
Imaginează-ți dacă cel mai bun prieten al tău s-ar muta la tine, ar refuza să aibă un job sau să-și plătească chiria, ți-ar cere să îi gătești cina în fiecare seară. Ar mai fi o prietenie de lungă durată?
Te poți îndrăgosti de o mare varietate de oameni pe tot parcursul vieții tale. Te poți îndrăgosti de oameni care sunt buni pentru tine și oameni care nu sunt cei mai potriviți parteneri pentru tine. Te poți îndrăgosti în moduri sănătoase și în moduri nesănătoase. Te poți îndrăgosti când ești tânăr și când ești bătrân. Dragostea nu este unică.
Dar respectul tău de sine este.
Dragostea este o experiență minunată. Este una dintre cele mai mari experiențe pe care ți le poate oferi viața. Și este ceea ce toată lumea ar trebui să aspire și să simtă.
Dar, ca orice altă experiență, poate fi sănătoasă sau nesănătoasă. Ca orice altă experiență, nu trebuie să permită să ne definească identitatea sau scopul vieții noastre. Nu ne putem sacrifica identitatea și valoarea de sine. Pentru că în momentul în care facem asta, pierdem dragostea și ne pierdem pe noi ca indivizi.
Pentru că avem nevoie de mai mult în viață decât iubire. Dragostea este minunată. Dragostea este necesară. Dragostea e frumoasă. Dar dragostea nu este suficientă.”
Guest post by Ina Maria Stoica
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
