Profesoara Katalin Kariko este unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager pe care se bazează vaccinul anti COVID-19 care, de astăzi, este utilizat și în România. Tot mai mulți din comunitatea științifică afirmă că ea, alături de colegul ei Drew Weissman, merită cu vârf și îndesat un premiu Nobel.
Am inițiat o corespondență cu dânsa (insistă să se semneze simplu: Kati) și, printre altele, am rugat-o să răspundă la câteva dintre cele mai frecvente dubii pe care le văd ridicate la noi, în România.
Astăzi, postez primul său răspuns la întrebarea de ce ar trebui să avem încredere în ei, în cercetători, și într-un vaccin atât de rapid aprobat. Săptămâna viitoare voi posta următoarele două părți din această corespondență: una plină de explicații științifice, cealaltă mai personală. Sper să vă placă.
Așadar, de ce să avem încredere? Ce răspunde Kati:
“Critica constructivă este foarte productivă pentru că ajută știința să evolueze. E bine atunci când oamenii de știință, sau oamenii care nu au neapărat cunoștiințe specifice, cercetează lucrurile, le văd dintr-o perspectivă diferită și pun întrebări. Eu sunt întotdeauna în căutarea acestor întrebări pentru că ne ajută să dezvoltăm experimente mai bune sau să oferim explicații specifice.
Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie să-și păstreze mintea deschisă, să asculte toate părțile și să ia o decizie.
Cei mai mulți cercetători își dedică întreaga viață ca să înțeleagă o porțiune foarte îngustă a științei. Niciunul dintre noi nu facem cercetare pentru că tânjim după faimă sau bani. Veniturile noastre nu sunt ieșite din comun, dar ne place atât de mult ceea ce facem încât nici nu simțim nevoia unui hobby.
Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusă în câmpul științific încă din anul 2005, cu 15 ani în urmă. Era deja folosită în studiile clinice, când prin această tehnologie au fost codificate proteine terapeutice precum VEGF-A, folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna folosește deja tehnologia ARN-ului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech și Pfizer erau deja într-o etapă avansată a inițierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal.
În timpul dezvoltării acestui vaccin bazat pe ARN mesager, nu au fost omise niciuna dintre regulile stricte de evaluare a siguranței și eficacității vaccinului. Producția lui a putut fi accelerată pentru că multe vaccinuri bazate pe această tehnologie intraseră deja în dezvoltare.
În plus, companiile au început să producă fizic vaccinurile înainte ca studiile clinice să se termine pentru că și-au asumat riscul ca, în cazul eșecului studiilor clinice, să trebuiască să distrugă toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil să-și asume un astfel de risc? Datorită compensațiilor financiare care ar fi fost oferite în acest caz de guvernul SUA și, în Europa, de către Uniunea Europeană.”
Dar, cum bine știm, nu a fost cazul. Și nimic nu ar fi fost posibil fără munca începută în 1993-1994 de Kati, în laboratorul ei din Philadelphia.
Pentru că știința adevărată curge încet și perseverent, la adâncime, nu la suprafața sclipicioasă a celebrităților mondene.
Guest post by Vlad Mixich
Tot Vlad a scris și textul de mai jos.
E firesc dacă cineva e îngrijorat cu privire la vaccinul anti COVID-19. Nu e un lucru de rușine și nici vreo dovadă de prostie.
Vorbim despre o tehnologie care, deși este studiată de 10 ani și deja aplicată cu succes în alte arii medicale, este pentru prima oară folosită în producerea de vaccinuri. În plus, este o tehnologie dificil de înțeles (din simplul motiv că genetica moleculară și vaccinologia sunt științe foarte complexe) și noi oamenii, cu toții indiferent de nivelul nostru de educație, avem tendința instinctivă de a ne teme de lucrurile pe care nu le înțelegem.
Oamenii nu sunt convinși doar prin simpla prezentare a faptelor și a datelor. În ciuda utopiei predominante, adevărul științific nu e ca uleiul care se ridică de la sine la suprafață. Adevărul este un rezultat la care se ajunge prin muncă, transpirație, uneori sacrificiu.
În schimb, percepțiile noastre cu privire la ce este sau ce nu este adevărat nu sunt obiective și sunt influențate de experiențele și credințele noastre anterioare. România e una dintre țările cu cea mai scăzută încredere prezentă în societate. Spre deosebire de multe alte popoare, noi nu avem încredere unii în alții și asta e o sechelă istorică pentru țara noastră. Nu avem încredere în instituțiile statului, nu avem încredere în companiile private, nu avem încredere în medici, nu avem încredere în doctoratele profesorilor, nu avem încredere în instalatori sau în meșteri.
Avem însă încredere în cei care ne spun să nu avem încredere în nimeni.
Pe acest fundal, nu e de mirare că proiectăm această neîncredere cronică și în ceea ce se întâmplă în afara României. Cum să credem că producătorii vaccinurilor și miile de cercetători care lucrează acolo chiar și-au făcut riguros treaba? Cum să credem că Agenția Europeană a Medicamentului chiar a evaluat cinstit vaccinul? Cum să credem că doctorul Craiu chiar ne vrea binele? Cum să credem că Mixich chiar nu e plătit de cercuri financiare oculte?
În final, cum să credem într-un vaccin nou, construit pe o știință pe care nu o înțelegem și care este produs într-o lume în care nu vrem să avem încredere?
E firesc dacă cineva e îngrijorat cu privire la vaccinul anti COVID-19. E firesc dacă, în ciuda tuturor faptelor și datelor științifice prezentate, acel cineva are încă ezitări. Dar soluția aici nu e una confruntațională. Cred că toate aceste ezitări trebuie ascultate și răspuns la ele, cât timp ele sunt formulate respectuos și cu bună-credință.
E motivul pentru care încerc să ascult și să citesc cât pot de multe dintre comentariile voastre (chiar dacă ele vin cu miile și asta îmi consumă mult din timpul pe care aș dori să-l petrec cu familia).
E motivul pentru care încerc să scriu postări care pleacă de la comentariile voastre și în care încerc să răspund la dubiile și ezitările ridicate. Unele aspecte științifice sunt pur și simplu prea complexe pentru a fi explicate într-o postare pe Facebook, dar mă strădui. Iar atunci când nu există încă un răspuns, oricât de multă anxietate ne-ar produce această neștiință, o scriu întotdeauna.
Dar e nevoie de un ingredient esențial pentru ca toată această muncă să aibă un sens. Respect și bună-credință din partea celor care comentează și întreabă.
Ezitările cu privire la vaccinul anti COVID-19 sunt firești. Nesimțirea, injuriile, priceputul-la-toate, conpiraționismul, calomniile nu sunt! Eu nu le tolerez și cred că nimeni nu ar trebui să le tolereze! Pentru că sunt doar rădăcinile otrăvitoare care răsar puzderie în țările unde oamenii au încredere doar în cei care spun să nu avem încredere în nimeni.
Citiţi şi
De ce studenții americani citesc și ai noștri nu
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
