Citeam, nu demult, că Universul în care trăim este o iluzie şi că acum vreo 30 de ani, doi fizicieni au propus o viziune conform căreia creierul nostru construieşte, prin conceptele minţii, o realitate concretă, care nu există în mod obiectiv, ci doar în mod subiectiv, pentru fiecare dintre noi. Suntem șase miliarde de oameni trăind în șase miliarde de lumi diferite – lumea mentală a fiecăruia dintre noi. Iar dacă cineva nu îţi înţelege propria realitate, este pentru că e prea profund implicat în realitatea sa. Să fie aceasta o explicaţie pentru faptul că mulţi dintre noi, indiferent cât am căuta sau ne-am strădui, în viaţa asta, nu putem avea relaţiile pe care ni le dorim, cu oamenii pe care îi iubim? Cât de ciudată este viaţa!
Sunt oameni care, deşi îşi doresc să fie împreună, nu pot fi, din diverse motive. Sunt oameni care sunt împreună, deşi nu îşi doresc. Există oameni pe care îi dorim şi cărora le suntem indiferenţi şi oameni care ne doresc şi pe care îi ignorăm! Un lucru este cert şi anume că iubirea este mai presus de orice raţiune. Pe pământ, iubirea se învaţă şi se manifestă prin relaţii. În care, de cele mai multe ori, ne dorim reciprocitate. În special noi, femeile, ne dorim căsătorie, stabilitate, susţinere. Recunosc am întâlnit multe femei care continuă să rămână în relaţii în care reciprocitatea nu există, în relaţii care nu le oferă nimic sau doar o mică parte din ceea îşi doresc.
Într-o primă fază, e firesc, ne îndrăgostim. Adevărata atracţie dintre un bărbat şi o femeie se referă la fizic, dar e greu, nu-i aşa, să acceptăm acest adevăr. Pentru că trebuie să recunoaştem, instinctele fac parte din fiinţa umană, iar cel mai puternic este instinctul sexual. Mai departe, ştim toţi ce urmează: întâlniri, vorbe frumoase, speranţe. Dacă el nu ţi-a vândut iluzii, această relaţie se va concretiza într-un fel. Însă dacă totul s-a rezumat la sex, desigur nu putem vorbi de o relaţie. Pentru că o relaţie include toate cele trei aspecte ale fiinţei umane: fizic, psihic şi spiritual. Tu, ca femeie, eşti mult mai dispusă să oferi totul, crezând că vei obţine ceea ce îţi doreşti. Iar el, de cele mai multe ori, se foloseşte de iubirea ta, ştie să te joace, este prea sigur pe el şi pe slăbiciunea ta pentru el. De fapt, dragă femeie, ai întâlnit un bărbat cu grave probleme emoţionale, pe care nu le conştientizează şi pe care, desigur, nu le va rezolva niciodată. Ideea este că la un moment dat, oferind prea mult, şi neprimind nimic în schimb, te vei simţi frustrată. De cele mai multe ori, speri că se va produce o minune şi că iubirea ta va fi percepută, vizibilă şi apreciată de către el.
În ultima vreme, se tot vorbeşte despre iubirea necondiţionată. De cele mai multe ori, pare a fi generată din dorinţa oamenilor de a se proteja împotriva suferinţei din dragoste. Ceva de genul – dacă nu am aşteptări, nu am de ce să sufăr. Nu ştiu câţi dintre cei care gândesc aşa şi reuşesc să facă ceea ce şi-au propus (mă cam îndoiesc), pentru că iubirea necondiţionată este, de fapt, un lucru complicat şi la care nu ajung decât acei oameni evoluaţi spiritual (foarte puţini, din păcate). Iar pentru asta ai nevoie de o experiență de viaţă destul de vastă şi de ani de studiu. E simplu să cităm din marii învăţaţi ai lumii, doar pentru că asta e în trend sau pentru că ni se pare nouă că sună bine, când, mulţi dintre noi, de fapt, nici măcar nu înţelegem anumite noţiuni. Concluzia este că, uneori, a iubi necondiţionat pe pământ este imposibil. Pentru că iubirea nu se poate manifesta decât între două persoane, pentru că avem nevoie unii de ceilalţi. Iar a dărui fără să primeşti nimic în schimb poate conduce la o mare suferinţă.
Este foarte adevărat că într-o relaţie este necesar să faci compromisuri. Dar şi acestea trebuie să aibă anumite limite. Pentru că a ceda într-o relaţie nu înseamnă a iubi. A ceda prea mult nu este o dovadă de iubire, ci una de masochism, dar şi o dovadă de lipsă de iubire de sine. De asemenea, nu poţi să-i ceri celuilalt să te accepte aşa cum eşti, cu calităţi şi defecte, dacă tu, la rândul tău, nu îl accepţi pe el aşa cum este. A iubi un om, necondiţionat, NU ÎNSEAMNĂ să-l laşi să facă ce îl taie capul, doar pentru că ţie ţi-e teamă să nu te părăsească. E clar că este ceva în neregulă cu tine, probabil eşti caz patologic.
Aşadar, dragă femeie, de câte ori îţi vine să urli pentru că iubirea nu îţi este împărtăşită, priveşte-te în oglindă. Priveşte-te adânc în ochi. Te asigur că vei face o călătorie incredibilă. Trecut, prezent, bucurii, dureri, greşeli, viitor. Priveşte în ochii tăi şi vei găsi acolo şi numai acolo puterea de a trece peste orice. Pentru că, draga mea, fericirea ta nu depinde de existenţa unui bărbat în viaţa ta (deşi aş putea spune că o completează frumos). Fericirea ta depine doar de tine. Nu te agăţa de oameni, de relaţii sau de situaţii. Poate că, în disperarea ta de a fi în rândul lumii, cauţi prea mult şi prost. Iar el, cel care te merită, cu siguranţă va apărea. Dar ştii când? Numai atunci când vei conştientiza că doar iubindu-te pe tine, vei putea iubi cu adevărat şi pe altcineva.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Să ne mai lăsăm și duși de val…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
