Așadar, frumoasa noapte a stelelor de la Hollywood. Discursuri presărate cu glumițe pe care o să le uităm instantaneu. Vreun scandal inventat ca să rețină atenția publicului un pic mai mult pe ei, cei care au oricum atenția noastră. Stați un pic, dar eu sunt un fan al Oscarului. Nu mă înțelegeți greșit. Dacă nu ar fi, Hollywood-ul nu ar mai face decât mizeriile pe care oricum le produce ca să scoată bani de la cei care înghit așa ceva.
Mulțumită Oscarurilor, avem filme bunicele, bune. Chiar și geniale, dar nu în acest an.
Ce-ar fi dacă la un moment dat Hollywood-ul ar zice: ”băieți, nu ați făcut niciun rahat anul acesta. Numai porcării. Nu coborâm ștacheta. Deci, în 2017, niciun film nu primește Oscar! Veniți anul viitor cu ceva mai bun!” Aș aplauda în picioare. Din păcate, treaba este că în fiecare an ăia de acolo trebuie să aleagă unul mai bun. Sau mai puțin mediocru. Și uite-așa, Leo a fost sfâșiat de un urs și a luat pentru asta o… statuie. E penibil. Omul acesta a avut roluri superbe. A avut filme de Oscar, care nu au fost văzute… Mă rog, să trecem la Oscar 2017.
Dacă ar fi după mine, le-aș da câte o jumătate de statuietă. Pentru că au fost filme bune. Dar nu de Oscar. N-ai cum.
Iată lista mea, profund subiectivă:
Cel mai bun film – o jumătate de statuie pentru Arrival. Filmul este o metaforă incredibilă de frumoasă, care nu are nicio legătură cu venirea extratereștrilor. Pur și simplu, ni se spune că nu comunicăm. Oamenii sunt niște inadaptați social care au Facebook, telefon, calculator, dar nu sunt în stare să vorbească unii cu alții. Suntem niște maimuțe care se joacă în continuare cu bățul în pământ, iar apoi își dau cu el în capete. Amy este bestială (din păcate, nu a fost nominalizată) acceptând soarta chiar dacă aceasta îi va distruge inima, sufletul. Un final în care optimismul este de o tristețe dureroasă. Totuși, vorbim de Villeneuve.
Cel mai bun actor – o bucățică de statuie pentru Casey Affleck. Băiatul acesta, fratele mult prea popularului Ben, își face rolul său. Singurul pe care îl știe. Dar o face… Cum să vă spun? Cu nodul în gât. Mereu am impresia că vrea să plângă, să urle, să-și rupă hainele de pe el de durere. Nebunia ar fi o alinare plăcută pentru un tată care își vede… Dar nu vă spun prea multe. M-a mișcat rolul lui și cred că își merita bucățica de Oscar.
Cea mai bună actriță – păcat că Amy Adams nu a fost nominalizată. Ar fi meritat. Poate chiar 85 la sută din statuie. Asta e Oscarul. Nu-i nimic, o s-o sfâșie anul viitor un tigru și o să primească statuia. Așa că, Meryl Streep, fraților, Meryl. Femeia asta nu știe să joace prost. Pur și simplu nu a învățat-o nimeni. Eventual, să ia lecții de la Nicole Kidman. Altfel, pe lângă ea se ofilește tot. A fost magistrală (atât cât i-a permis producția deloc ofertantă). Meryl rămâne Meryl. Cea mai bună.
Cel mai bun regizor – Denis Villeneuve. Este un artist printre atâția saltimbanci. Se vede asta. Dăi scenariul de la Laba Band și este în stare să facă un film. Nu o țopăială și o înșiruire de muzică și cântecele pentru copii. Denis Villeneuve este o forță. Mă rog, poate mai bine și mai mult, dar cu Arrival a reușit să dea o notă proaspătă temei arhifolosite: prima întâlnire cu extratereștrii.
Asta este lista mea. Acestea sunt părerile mele. Resturile Oscarurilor nu mă prea interesează. Precizez că am scris acest articol înainte de înmânarea premiilor.
Apropo, m-am uitat la aproape toate filmele. Mai puțin la Moonlight. Filmul acesta strigă. Urlă și vrea atenție. Tocmai de aceea l-am dat naibii. Ce-ai făcut? Ai adus un negru, care mai este și homosexual? Of, politicalcorectnesul extrem de la Hollywood. Au vrut să șteargă scandalul de anul trecut cu lipsa actorilor negri(era să zic de culoare) de la nominalizări? Nu merge. Dacă ia Oscar o să mă uit. Vă dați seama. Dar sper să nu. ?
Pe Vitalie îl găsiți și pe cojocari.ro.
Citiţi şi
Cher: “Dragostea nu știe matematică”
„Deşertăciunea deşertăciunii, totul este deşertăciune”- Oppenheimer
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
