La Jocurile Olimpice 2020, desfășurate în 2021 la Tokio, s-a făcut vorbire despre dreptul sportivelor de a participa la competiții în ținute care nu erau conforme cu regulamentul. Am scris aici un punct de vedere care a stârnit controverse. Civilizate. 🙂 Un comentariu trimitea la femeile spartane care ar fi participat la jocurile olimpice dezbrăcate, asemenea bărbaților. Am cercetat și l-am corectat cu ceea ce am scris mai jos. La bună lectură.
“În Grecia clasică (500–323 BCE), femeilor li se permitea să participe la evenimentele sportive din Sparta. Nu le era însă îngăduită participarea la Jocurile Olimpice.
Posibile motive
Grecia clasică era o cultură șovinistă care credea că locul femeii nu era hotărât în arenele sportive, așa cum rezultă din următoarele norme:
-
- Femeile erau cetățeni de mâna a doua, ca și sclavii sau străinii. Doar cetățenii greci născuți liberi puteau participa la întreceri, cel puțin până când romanii au început să-și exercite influența.
- Era ca și cum femeile erau considerate ca factor poluant/perturbator, cum era considerată mai recent prezența femeilor pe un vas militar.
- Femeile aveau propriile jocuri (Jocurile Herei) începând cu secolul al VI lea unde participau complet îmbrăcate.
- Sportivii olimpici concurau dezbrăcați și ar fi fost inacceptabil ca femeile respectabile să concureze goale în prezența unor străini. La fel de inacceptabil ar fi putut fi ca ele să vadă trupurile goale ale unor bărbați străini.
- Atleților li se cerea să se antreneze timp de 10 luni – o perioadă de timp de care cele mai multe femei măritate sau văduve nu dispuneau.
- Orașele-state erau onorate de victoriile olimpicilor. E posibil ca victoria unei femei să nu fi fost considerată o onoare.
- Să fii învins de o femeie ar fi fost probabil o rușine.
Totuși au fost femei care au participat la Jocurile Olimpice, doar că nu la festivalurile publice. Prima femeie despre care a câștigat o probă olimpică a fost Kyniska (sau Cynisca) din Sparta, fiica regelui Archidamus II din Euripontid și sora plină a regelui Agesilaus (399-360 î.Hr.). Ea a câștigat cursa de care cu patru cai în 396 și din nou în 392. Scriitori precum filosoful grec Xenophon (431 î.Hr.-354 î.Hr.), biograful Plutarh (46-120 CE) și Pausanius călătorul (110-180 CE) au urmărit evoluția percepției femeilor în societatea greacă. Xenophon a spus că Kyniska a fost convinsă să participe de către fratele ei; Plutarh a comentat că bărbații s-au folosit de victoria ei pentru a-i tachina pe greci – vezi! chiar și femeile pot câștiga. Dar până în perioada romană, Pausanias a descris-o ca fiind independentă, ambițioasă, admirabilă.
Ținuta unei concurente care aleargă. Rochie până la genunchi, un umăr și un sân dezgloliți.
Kyniska (numele ei înseamnă „cățeluș” sau „câine mic” în greacă) nu a fost ultima grecoaică ce a participat la jocuri. Femei din Lacedaemon au câștigat victorii olimpice. Două membre proeminente ale dinastiei grecești ptolemeice din Egipt – Belistiche, curtezană a lui Ptolemeu al II-lea care a concurat în jocurile din 268 și 264 și Berenice a II-a (267-221 î.e.n.), care a domnit scurt timp ca regină a Egiptului – au concurat și au câștigat curse de caruri în Grecia. În epoca Pausaniei, cei care nu erau greci puteau participa la Jocurile Olimpice, iar femeile erau fie concurente, fie ca patroane sau spectatoare.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
N-am primit niciodată flori de la un băiat…
Într-o parcare, dintr-o privire știi cine conduce mașina
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
