Tu ţi-a făcut vreodată un prieten/prietenă pe Facebook cu care să începi, uşor, pe nesimţite, o relaţie… virtuală? Nu, aşa-i? Nici eu!
…până când nu mi-a dat „add” Sonia. Profil mortal, din care cel mai bine se disting… ochelarii de soare. Am dat click pe poză să o văd mai bine. Judecând după calitatea accesoriilor, nu era chiar fitecine. Şi după lungimea picioarelor, da, că stătea într-o poziţie adânc studiată, astfel încât să iasă în faţă ce are mai bun. Merge, îmi zic, şi-o accept. Acum, de ce să mint, şi eu aveam la poza de profil tot aşa, o fotografie foarte reuşită, două zile mi-a luat până am găsit-o pe net. Deci, potrivire de caracter, cum ar veni.
Şi intră în vorbă cu mine… Bună, bună, ce faci… bine, da’ tu ce faci? etc şi tra la la… nu aflu prea multe despre ea, îmi trimite în schimb zeci de poze, care mai de care mai atent făcute, însă în toate… cu ochelari de soare! Trebuie să recunosc că arată foarte bine, ba chiar îmi spune că şi-a cumpărat de aici, şi ce greu i-a fost să aleagă.
Începe să-mi placă. Mult. Dialogul nostru ia o nouă turnură. Că ce fac eu seara, că dacă sunt singurel, că poate vreau să-mi petrec timpul cu ea… aha, pricep unde bate şi-mi place ideea, aşa că stabilm într-o seară să ne vedem pe web cam. Dar cum să fac, că între mine şi poza mea e diferenţă ca între Mihai Viteazu şi calul său. Aşa că mă prefac că mi s-a stricat camera web fix atunci, nenorocire mare. În schimb, ei îi merge, aşa că pot s-o văd mişcându-se – şi ce mişcări! – dar tot cu ochelarii la ochi, că cică aşa e mai… misterioasă.
Până la urmă, lucrurile încep să se clarifice între noi, aşa că stabilim să ne întâlnim. Ce dacă de la mine până la ea sunt peste 700 de kilometri în linie dreaptă? Îi mănânc pe pâine ca să ajung unde mă cheamă inima. Şi pornesc la drum, frământat de cum să-i explic diferenţa dintre mine virtual şi mine… real. Operaţie estetică? Accident? Transplat de faţă? Şi atunci, îmi vine ideea: la întâlnire, o să port şi eu… ochelari de soare!
Dacă a mers? Strună! Dacă ea şi-a dat jos ochelarii? Imediat ce m-a văzut! Era frumoasă? Era! Ca în poze? Şi mai şi! Dacă mi-am dat eu jos ochelarii? Nici mort! Aşa că acum mă frământă altceva, văzând evoluţia lucrurilor dintre noi: Ce fac, sting lumina sau îmi leg ochelarii de cap?
Citiţi şi
Modele și tendințe de ochelari de soare în 2024: ce e nou și ce rămâne „clasic”?
De ce sunt singură la aproape 40 de ani? Pentru că îmi permit!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
