Dac-aș fi fost eu prima, aș fi fost stângace la-nceput, mică și neîncrezătoare. Te-aș fi lăsat pe tine să dai tonul și să alegi pe ce drum să pornim, încotro să ne-ndreptăm. Pe urmă, m-aș fi ridicat încet, mai întâi ținându-te de mână, apoi urcându-mă pe umerii tăi și-aș fi privit pentru amândoi departe, până în viitor. Și ți-aș fi zis dinainte ce cale ne e deschisă și ce drum e potrivnic pentru noi.
Dac-aș fi fost eu prima, castele am fi construit împreună și Pământul l-am fi colindat, aievea sau doar imaginându-ne, nu contează, important e că toate numai împreună le-am fi făcut.
Dac-aș fi fost eu prima, te-aș fi lăsat să-mi povestești cum e lumea cea largă și ce greu se trăiește în ea. Ți-aș fi ascultat bucuriile, suferința și dorul. Iar în vis ți-aș fi șoptit la ureche vorbe meșteșugite, în fiecare zi câte una, până când n-ai mai fi știut dacă vorbești tu sau eu rostesc cuvintele cu glasul tău.
Dac-aș fi fost eu prima, te-aș fi lăsat să mă-nveți să te mângâi și să te-ating. Fiecare nerv, fiecare mușchi, fiecare bucățică de piele ți-aș fi cunoscut-o, până când, luându-mă în brațe, aș fi intrat cu totul în tine. Și nicio altă femeie n-ai fi dorit vreodată, după niciuna n-ai fi jinduit.
Dac-aș fi fost eu prima, ai fi înțeles că frumusețea nu stă în trăsăturile feței sau în perfecțiunea corpului, ci în iubirea din ochii mei. Noaptea te-aș fi sărutat încetișor pe pleoape, iar ziua numai pe mine m-ai fi văzut în toate femeile pe care le-ai fi întâlnit în cale. Pe mine nu m-ai fi înșelat niciodată.
Dac-aș fi fost eu prima, te-aș fi lăsat să m-adulmeci și să mă guști până când m-ai fi știut așa bine, că flăcări ne-ar fi ars pe dinăuntru de fiecare dată când m-ai fi atins. Iar în somn, fără să știi, m-ai fi sărutat mereu pe umărul stâng.
Dac-aș fi fost eu prima, am fi râs și-am fi plâns și-am fi tăcut împreună, până când ai fi ajuns să nu mai poți trăi fără mine. Ți-aș fi fost iubită, prietenă, copil și mi-ai fi spus: am ajuns să fiu dependent de tine.
Dac-aș fi fost eu prima, te-aș fi privit în ochi până când gândurile mele ți-ar fi intrat în vene și mi-ai fi ghicit, de la depărtare, orice dorință. Și numai de mi-aș fi imaginat că țin soarele și luna în palme, fără ca nimic să spun, tu mi le-ai fi adus în dar.
Dac-aș fi fost eu prima, aș fi fost femeia vieții tale și pe nimeni n-ai mai fi iubit cum mă iubești pe mine.
Dac-aș fi fost…
Îmi promiți c-am să-ți fiu ultima?
Pe Smaranda o găsiţi cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.