– Auzi asta! îi râdeam azi printr-un mail unei prietene. Mi-a venit pe infojobs o ofertă de lucru!!!
– ?
– Stai.
– ?
– Zice: Conductor Funerario Con Ingles.
– Uahahahahaha!
– Zice: firmă importantă națională de servicii funerare, încorporează (hihi) un șofer (?!) funerar, vorbitor de engleză, disponibil imediat, posesor de carnet de conducere (thaaa, că doar nu de bicicletă). Sarcini de îndeplinit: colectarea mortului (hihi), transportul la crematoriu-tanatoriu, aranjarea lui (?!), transportul la cimitir. Susținerea unui mini-speach pentru rudele adunate la priveghi.
Orar de lucru 9-13, 15:45 -19. Se lucreaza 11 zile și se primesc 3 de odihnă. Diplomă de BAC, experiența minimă de 1 an, domiciliu în regiune.
Prezență fizică bună, pentru a putea transporta morții (hihi). 946€lună + bacșișuri.
– Hahaha!
– Nu e rău, îi spuneam.
– Doar nu te gândești serios la asta.
– Imaginează-ți interviul…
”- Bună ziua. Am venit pentru oferta din ziar. Mai este valabilă?
– Cum să nu? Poftiți. Așteptați la rând. Mai sunt încă 30 de candidați înaintea dumneavoastră.”
După cei 30 de candidați:
– Costum negru nu purtați? Ținem foarte mult la imaginea firmei, mi-ar spune o tipă înaltă, brunetă, cu tenul foarte alb de la resursele umane.
– Din când în când mai port. Când merg la înmormântări…
– Cu engleza? Do you speak english?
– English, romanian, spanish, french, portuguese and a little bit of hungarian and italian.
– English is enough. V-ați interesat despre firma noastra, înainte să trimiteți CV-ul, bănuiesc.
– Bine-nțeles. Aveți o cifră de afaceri impresionantă.
– Nu ne merge rău. Cum credeți că ați putea contribui, în cazul angajării, la dezvoltarea companiei?
– Accesând pagina voastră web, am observat că vă adresați clienților într-un mod simplu si apropiat. În fond, livrați un serviciu de necontestat. Cu toate acestea, grafica ar putea fi îmbunătățită. Aș trece de la negru la alb. Și aș scoate bannerele publicitare care pâlpâie.
– Interesantă abordare… totuși, am avea nevoie de cineva mai înalt și mai puternic.
– Aveți nevoie de cineva cu stăpânire de sine, iar eu sunt acea persoană.
– Taci, că te-aș angaja eu!!!
– Aș! M-ar pufni râsul imediat, și s-ar duce pe apa sâmbetei toată ”stăpânirea de sine”.
– Dar ce dumnezeu ai pus în CV?
– Pai nu mare brânză. Că știu engleză și că am carnet de conducere. Data trecută mi-a venit o ofertă: Îngrijitor de cai cu engleză.
Engleza, probabil, ca să nu mă simt în plus la ceaiul de la ora 5, când alde Black Beauty stau la taclale despre vreme și despre ciulinii din coamă:
”Eouu, heleău, ză thii iz veri nais. Ai laic reini deiz end dont hev ”ciulini ” problămz”.
– Cred că ar trebui să-ți actualizezi CV-ul
– No way! Am de gând să merg la primul interviu.
– Nu te iau, măi, că trebuie un an de zile experiență!
– Și ce? La îngrijitor de cai cereau 3 și tot m-au luat. Hihi. Îi bag în buzunar pe toți șoferii de dricuri din regiune Asta după ce mă pun să lucrez la faza cu stăpânirea de sine.
– Hihihi.
Citiţi şi
Scrisoare către Vladimir Nabokov
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
