Când ești pe punctul de a câștiga ceva, observă cu atenție ce ai pierdut în schimbul victoriei.
Femeile au purtat o luptă grea și îndelungată pentru a-și câștiga egalitatea socială în raport cu bărbatul, iar mișcarea feministă a sufragetelor de la începutul sec. XX din SUA, cu origini în sec. XVIII, a parcurs o lungă și complexă evoluție. Drepturile civice ale femeii, evident și dreptul de vot, au fost câștigate târziu, cu sprijinul moral și intelectual al ideilor de tip iluminist, încurajate apoi, la mijlocul sec. XX, de femei cu viziune, cum a fost, bunaoară, Simone de Beauvoir, Alice Schwarzer etc.
Oare ce au pierdut femeile odată cu obținerea meritorie și salutară a tuturor drepturilor sociale? Câștigând feminismul, nu au pierdut, oare, feminitatea? Femeile au demonstrat, în atât de multe situații, că sunt puternice, că pot obține performanță în business, literatură politică, medicină și nu numai. Arătați-mi, vă rog, un bărbat onest și educat, rafinat si sincer, care mai poate pune le îndoială cutezanța și independența femeii. Nu vreau să generalizez, ar fi o greșeală impardonabilă, însă, impunându-și punctul de vedere, oare câte femei nu și-au pierdut cea mai nobilă dintre viruțile feminine? Ar fi păcat pentru că nimic nu este mai sublim, mai dumnezeiesc de frumos pe lumea asta decât farmecul unei femei care, având succes, nu și-a pierdut feminitatea.
Nu admir o femeie atât pentru frumusețea ei, cât mai ales pentru feminitatea ei, pentru acea intraductibilă eleganță care, manifestându-se discret și suveran, dezarmant de simplu, poate răvăși, cu usurință, mintea oricărui bărbat.
Femeia, altfel decât bărbatul, este mai emoțională și mai sensibilă, dar sensibilitatea feminină nu este un fapt rău, dimpotrivă, femeia își poartă până și lacrimile asemeni bijuteriilor. Vorbind despre asta, îmi vine în minte un citat al Goldei Meir, prima femeie din Israel și a treia din lume care a deținut functii politice extrem de importante: „Mulți mă acuză că aș conduce afacerile statului cu inima și nu cu capul. Și ce-i cu asta? Cei care nu știu să plângă din toata inima, nu știu nici să se bucure. Aș zice, așadar, că femeile raționează, comunică și acționează ca femeile, iar bărbații – ca bărbații. Și este foarte bine așa, deoarece găsesc că o femeie masculinizată poate fi tot atât de dezagreabilă ca și un bărbat efeminat”.
Frumusețea poate fi, uneori, contrafăcută, feminitatea, în schimb, nu se reproduce în serie, nu poate fi imitată, ea, acolo unde apare, se sustrage oricărei definiții, fiind, în sublimul ei, demnă, suverană și intraductibilă.
Feminitate nu înseamnă ruj și buze injectate cu acid hialuronic, nu înseamnă piept siliconat, nu are de a face cu hainele scumpe ori cu accesoriile extravagante, nu este ostentativă și gălăgioasă. În mod cert, NU. Ea are de a face cu o anumită eleganță interioară, cu o seninătate calmă și echilibrată, cu sensibilitatea și farmecul care își găsesc forma sublimă și expresia ultimă în simplitate. Mă gândesc la Audrey Hepburn, una dintre cele mai apreciate actrițe ale anilor 60. Obervați, vă rog, câtă simplitate și eleganță emană și azi imaginea ei. Delicatețea șoldurilor, curbura sprâncenelor, fragilitatea încheieturilor și lungimea pașilor ei au devenit între timp ideea platonică de feminitate și eleganță.
Marea provocare a femeii în ziua de azi, dezideratul ei cel mai înalt, este acela de a-și păstra poziția de egalitate în raport cu bărbatul, fără însă a adopta trăsături masculine. Abilitatea de a rămâne femeie, în acord cu propria feminitate, reușind în lumea bărbaților, este demnă de toată prețuirea. Îmi câștigă respectul orice femeie care știe că pe teritoriul sacru al inimii ei nu își poate disputa nimeni victoria fără a-i înțelege, mai întâi, suspinul!
O femeie, oricât de mult s-ar opune, ajunge la un moment dat să-și piardă silueta victoriană, forma pieptului și netezimea impecabilă a tenului, însă, niciodată, dacă este în posesia ei în mod autentic, nu își va pierde feminitatea.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Menopauza: transformări psihologice, s*xuale și impactul asupra identității feminine
Scrisoare către Svetlana Aleksievici
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.