Păi, nu te mișca, să-ți povestesc…
Vinul nu se bea, se descântă. La o vorbă caldă, plină de tâlc, fără risipă de cuvinte mici.
Așa că-i musai să nu-l descânți pe Domnul Vin cu fitecine, că-i păcat de strugurii trudiți de soare și de mâna omului ce i-a cules. Stăruie la ales… cum a făcut mâna muncită când a desprins poama de pe coardă, să facă vinu’ ăsta bun. Fii pretențioasă, domniță! Cu vinu’ și cu Omu.’
Și-odată cules Omu’, tornă-l în potir cu bucurie, nu cu amarul de peste zi. Ascultă-l cum gâlgâie și susură povești de vară stinse-ntr-un frunziș și-n rouă. Adulmecă, domniță, vinu’ și omu’ deopotrivă, înainte să-l deguști. Gustă vinu’ și omu’ cu setea-n suflet și gura curioasă. Și simte-i cătarea sinuoasă când te umple până-n neființă.
Vinu’ bun și omu’ ales lasă tremur în măruntaie și neastâmpăr în simțuri. Te face vie, una cu frunza legănată-n boarea de vară târzie. Te-mprăștie și te culege boabă cu boabă de pe solul încălzit și, cu meșteșug, te preface-n licoare vineție, cu gustu’ ăsta bun și aspru care străbate până-n adâncul ființei.
Nu cumpăta, domniță, la iubit și-alege vinu’ ca pe Om.
Guest post by Eutherya
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Da, dragostea este un accident!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
