Cum ai putea să explici ceva ce nici măcar tu nu poți înțelege. Și cât de greu a fost să accept că undeva, în suflet, îmi este frică de fericire …
Am încercat în modul meu basic să explic că ceva nu merge și lucrez, lucrez din greu cu mine să depășesc ceea ce unii o numesc prostie, alții o numesc negativitate, alții prea mult răsfăț când ar fi trebuit să primesc o palmă zdravănă să înțeleg că am multe la care mulți nici nu ar îndrăzni să viseze.
Amestecul mortal de sentimente contradictorii din suflet m-au lăsat de multe ori pe jumătate goală și pe marginea prăpastiei.
Indiferența față de orice înseamnă partea interioară, partea umană din noi mă depășește și uneori mă copleșește și atunci apare iar și iar … cherofobia … din groaza permanentă că chiar și atunci când totul pare să meargă bine într-un fel sau altul totul se va termina și suferința îți distruge chiar și cel mai puternic gând și speranță că iubirea, fericirea, bunătatea există.
©Camille Witt
Cum ai putea explica că tu aceea care de multe ori vorbești de existența iubirii adevărate, sincere și frumoase și plină de fericire, decazi și te afunzi în orice amestec etern de durere și izolare că în felul acesta te ferești de multă, de și mai multă suferință.
Asta e cherofobia (n.red: frica de a fi vesel și fericit) mea …
Uneori parcă o depășesc sau cel puțin am un gând de moment că sunt mai puternică și pot, chiar pot să depășesc orice și vreau, chiar vreau și îmi doresc să fiu fericită. Dar, dar, dar și parcă atunci când totul e perfect sau câtuși de puțin perfect începi să te temi că orice e frumos, e prea frumos să fie adevărat să fie bine și continuu. Și te retragi. Te retragi sau crezi că te retragi la timp să nu mai suferi, dar deja suferi că ai întrerupt acel ceva, oricât de mic care e frumos indiferent că este emoțional sau profesional. Și totuși suferi că poate dacă nu îți era teamă puteai să continui. Și te retragi din nou și din nou în colivia ta și o faci și mai rezistentă și imposibil de penetrat și imposibil ca cineva, oricine să ajungă la tine.
De ce?
Că așa nu mai suferi. Și suferi doar puțin de singurătate. Dar nu-i problemă. Singurătatea deja o cunoști și sunteți prietene și îți spui că așa e bine și îți va fi bine …
Și cum poți explica ceva ce ție îți e greu să înțelegi? Și da, asta e cherofobia mea și uite că cineva o cântă cum nu credeam că se va putea vreodată.
Guest post by Mira Mirabela
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
