Nici nu știu dacă scriu acum ca răspuns la articolul Lilianei sau celui mai de preț suflet. Stimată autoare, rog iertare pentru acest răspuns întârziat, dar cum spune legenda, mai bine mai târziu decât deloc.
Așa cum se tot întreba autoarea textului original, cam ce bărbat zdravăn la minte poate invita la prima întâlnire o femeie la Operă, pot zice ca Regalul Vienez al Filarmonicii din Kiev nu e o idee chiar rea.
Nu vreau sa mă laud, dar da, am invitat-o la Operă la prima întâlnire, Bine, nu am fost eu chiar așa romantic cum spunea autoarea, cer și eu puțină clemență, sunt totuși un biet inginer, poate dacă eram poet îmi ieșea mai bine…
Și mă gândesc și acum la articolul Lilianei, cum să nu iubești așa bărbat? Dar cum să nu iubești așa femeie, care accepta o primă întâlnire la Operă?
Și o iubesc, din toată inima, o iubesc chiar dacă știu ca viețile noastre au drumuri diferite, prea diferite.
În fine, câteva lucruri de suflet tot rămân, zâmbetul de înger, buclele și ochii ăia căprui sunt de aur, și ar mai fi ceva, cum spunea Maestrul Grigore Vieru, “Orice bărbat poate fi topit de o gropiță din obrazul femeii iubite”, eu zic ca nu gropita e secretul, ci alunița aia magică….
Cu drag,
Sergiu Vasiloschi, un neîntreg la minte, care poate chema cel mai drag suflet la Operă la prima întâlnire
Citiţi şi
Amintiri dintr-o altă viață (1)
De ce sunt singură la aproape 40 de ani? Pentru că îmi permit!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
