Autoarea suedeză Margareta Magnusson, cea care ne sfătuia într-o carte “Lasă totul în ordine” (ușor de spus, greu de făcut), susține că are o vârstă cuprinsă „undeva între 80 și 100 de ani”. E corect, are 86 de ani și trei idei despre cum poți îmbătrâni cu bucurie, cu vioiciune. 🙂
S-a născut în orașul suedez Gothenburg, de Anul Nou, iar mai târziu a absolvit Colegiul de Design Beckman din Stockholm. După ce a lucrat ca designer vestimentar și publicitar, femeia a urmat o carieră în pictură. Prima ei expoziție solo a avut loc în Gothenburg, în anul 1979. Ulterior, ea a expus și în Stockholm, Singapore, Hong Kong, dar și în alte orașe din Suedia. Margareta a schimbat 17 locuințe din țara natală și de peste hotare, ceea ce, spune ea, „mă face să știu ce spun când vorbesc despre sortarea a ceea ce ar trebui să păstrez și ce să arunc”.
Autoarea are câteva reguli de urmat în viață, chiar și când încercările bătrâneții te fac să se plângi cu ușurință, și pe care le prezintă în noua ei carte: „The Swedish Art of Aging Exuberantly: Life Wisdom from Someone Who Will (Probably) Die Before You” („Arta suedeză a îmbătrânirii exuberante: sfaturi de viață înțelepte de la cineva care (probabil) va muri înaintea ta”) – lucrare în aceeași notă de umor astringent pe care autoarea a etalat-o și în cartea „The Gentle Art of Swedish Death Cleaning” („Blânda artă a curățeniei suedeze înainte de a muri”), un bestseller internațional surprinzător, despre care autoarea spune că este o chemare spre „a nu lăsa un munte de porcării de care să se ocupe cei dragi după ce murim”.
Referitor la bătrânețe, Margareta Magnusson recunoaște că această perioadă a vieții este dificilă: „Nu poți opri trecerea timpului și felul în care acesta îți afectează corpul, dar poți încerca să-ți menții mintea lucidă și pozitivă. Poți fi tânăr la ‚mansardă’, chiar și când încheieturile tale scârțâie”. Iată în continuare un top 3 al recomandărilor ei.
Adoptă conceptul „kärt besvär” (iubește-ți neplăcerile)
Noțiunea este formată din cuvântul „kärt”, care înseamnă „drag sau iubit”, și „besvär”, care înseamnă „durere”. Astfel, o „kärt besvär” poate fi plata dărilor, o obligație enervantă, însă față de care ești recunoscător, deoarece încă ai banii necesari pentru a le achita. De asemenea, poate însemna îngrijirea unei persoane bolnave.
O femeie în vârstă exuberantă nu este un paradox, nici un nonsens. E o realitate tangibilă. Cu participarea femeii în cauză. 🙂
„Pe măsură ce îmbătrânești, devine ușor să fii frustrat și să te plângi. Însă, „kärt besvär” mă ajută să trăiesc cu bucurie. Pare să nu existe altă opțiune decât aceea de a trata ce mă deranjează ca pe ceva în care trebuie să găsesc un lucru de prețuit”, spune Margareta Magnusson.
Laura Carstensen, psiholog la Centrul de Longevitate Stanford și care se ocupă de studiul modificărilor emoționale ce apar o dată cu vârsta, vine în sprijinul suedezei: „Persoanele vârstnice sunt mai predispuse să prezinte un mozaic de emoții decât sunt persoanele tinere. Dacă tinerii tind să fie total pozitivi sau negativi, oamenii în vârstă sunt mai capabili să experimenteze bucuria cu lacrimi în ochi”.
Înconjoară-te de tineri
Aceasta este definiția simplă a fericirii pentru Magnusson: să fii în prezența celor tineri. „Nu doar că aceștia vin cu idei și perspective proaspete, dar să le auzi planurile și intențiile reprezintă un mod prin care poți rămâne conectat cu persoanele tinere, din rândurile cărora ai făcut parte și tu la un moment dat”.
Din nou, există date care susțin această teorie a scriitoarei suedeze.
„Petrecerea timpului alături de persoane mai tinere are efecte benefice asupra creierului. Cercetările indică faptul că, odată cu trecerea anilor și mai ales după înregistrarea unui oarecare declin cognitiv, socializarea cu persoane mai tinere care au mintea ageră poate furniza genul de stimuli care ajută la impulsionarea funcțiilor cognitive”, susține și Violetta Dotson, profesor de psihologie la Georgia State University și autoare a cărții „Keep Your Wits About You: The Science of Brain Maintenance as You Age” („Păstrează-ți inteligența: știința întreținerii creierului pe măsură ce îmbătrânești”).
Comentariul jurnalistei care îi ia interviu scriitoarei suedeze este următorul: “Păcat însă că acest amestec al generațiilor cel mai adesea nu se întâmplă. Becca Levy, profesor de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică Yale, autoare a cărții „Breaking The Age Code” („Spargerea codului vârstei”), spune că există o oarecare segregare bazată pe vârstă în cultura americană. (Atunci, despre cultura vârstnicilor la noi ce să mai spunem?…)
Cum poate fi spartă această barieră? “Ține ușa casei (și a frigiderului) deschisă pentru nepoți, dacă îi ai aproape. Sună-ți o rudă mai tânără și poartă o conversație de câteva minute, dar nu-i povesti iarăși despre durerea ta de genunchi. Oferă-te să le citești copiilor dintr-un club de carte din zona în care stai, înscrie-te într-o organizație de binefacere și fii bunica unui copil care nu (mai) are bunici. Doar pune-le întrebări tinerilor. Ascultă-i.” Acestea sunt sfaturile Margaretei Magnusson.
Spune „DA” de câte ori se poate
Una dintre prejudecățile referitoare la vârstnici, potrivit psihologului clinic american Regina Koepp de la Centrul pentru Sănătate Mintală și Îmbătrânire din Burlington, Vermont, este aceea că „sunt rigizi și că nu se mai pot schimba vreodată. Acest lucru nu este adevărat. Persoanele în vârstă nu sunt mai rigide decât cele mai tinere. Acestea sunt trăsături de personalitate, nu legate de vârstă. Cu toate acestea, vârstnicii au internalizat acest narativ, deoarece l-au auzit întreaga lor viață. Pentru a îmbătrâni într-un mod exuberant (cu bucurie, vioiciune), mai spune dr Koepp, trebuie să-ți recunoști activ ‚îmbătrânirea internalizată’ și să o combați. Spunând ‚Da’ cât de des poți înseamnă de fapt că spui ‚Da’ vieții, că ești curios și explorator, că faci parte din comunitate”.
Revenind la Margareta Magnusson, aceasta mărturisește că odată cu avansarea în vârstă, își poate aminti clar lucrurile cărora le-a spus „Da”, chiar când era pe punctul de a spune „Nu”, și cum acele experiențe i-au îmbogățit existența: „Am descoperit că a fi închisă la minte mă îmbătrânește mai rapid ca orice altceva”. Astfel, ea a ajuns ca, înainte de refuza ceva – o cină, un spectacol de artă, cumpărarea unei haine de piele, să se întrebe: „Oare nu pot să o fac sau nu vreau?”.
„Încercă, orice ar fi. Poate vei merge la o petrecere și vei fi ultima persoană care pleacă, pentru că te vei simți foarte bine”, și-a încheiat Magnusson lista scurtă de recomandări, nu înainte de a recunoaște că ultima petrecere la care a participat și de la care a plecat la „spartul târgului” avusese loc cu doar o săptămână înainte de momentul interviului.
Articolul 3 Steps to Age Exuberantly a fost sursa pentru a vă arăta cum gândesc oamenii de prin alte părți ale lumii. 🙂 Sperăm că v-a plăcut.
Traducere și adaptare Antonio Robitu
Citiţi şi
Mizerabil, pur și simplu mizerabil
Pentru toate femeile de 60+, pardon, pentru toate femeile :)
Are dr. David Sinclair dreptate în ce susține legat de îmbătrânire?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
