Știu că pare o naivitate – cum să nu știi tu cât are el pe card? – dar uite, eu nu am știut niciodată câți bani avea în cont fostul meu iubit. Nici nu am văzut cu coada ochiului ecranul bancomatului când scotea bani. Nici nu am desfăcut din greșeală plicul cu extrasul de cont. Fiecare plătea când avea bani, ce era de plătit, fără să ținem socoteala sau scorul. Cumva exista un echilibru, astfel încât să nu rămână vreunul cu impresia împovărătoare că e întreținut.
Desigur, am avut iubiți mai transparenți, dar o făceau din proprie inițiativă, nu pentru că i-aș fi descusut eu. E, dacă vreți, aceeași reținere pe care o ai când vine vorba de a povesti unui proaspăt iubit trecutu-ți tumultos. Ce rost are să știe, ce rost are să știi toate nefericirile prin care a trecut celălalt? Ca să aveți ce să vă scoateți pe nas când vă certați?
Cred că reținerea asta de a discuta despre bani cu perechea mi se trage de la mama – săraca mama – care întotdeauna considera că femeia trebuie să aibă bani de care bărbatul să nu știe (Evident, și reciproca era valabilă, dar în general femeilor le place zicerea aia „ce e al meu e al meu, ce e al tău e al nostru”). Era vorba de banii ăia pe care îi vedeți și în filme, ascunși prin cutia de cafea din bucătărie. În epoca în care femeia era casnică și ciupea din banul de piață. În epoca în care femeia face carieră este probabil de la sine înțeles că salariul trebuie să rămână confidențial și acasă, așa cum e în firmă.
Lucrurile se complică atunci când vrei să faci un credit comun sau când unul câștigă evident mai mult decât celălalt și vrea ceva ce partenerul nu-și permite financiar. Automat, unul va da și celălalt va beneficia, ce să faci acum, să ții scorul? Nu mai ajungi să te bucuri de nimic. Iar ultima dovadă de umilință financiară mi se pare divulgarea PIN-ului de la cardul celuilalt. Se pot găsi soluții să faceți investiții comune și fără atâta invadare a intimității. Cred că PIN-ul de la card, ca și ăla de la telefon sau parola de la email ar trebui să fie ultimele frontiere apărate ale individului într-un cuplu. Nu credeți?
Citiţi şi
Ziua în care am divorțat de mama
Sfaturile unei mame pentru fiul ei căsătorit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
