Bărbatul ia loc în sala de așteptare. Pe holul comun mai multor cabinete, băncuțe și fotolii ocupate de femei, copii, bărbați, toți de toate vârstele.
La câțiva metri depărtare, omul observă o femeie tânără și pe piticuța ei. Tipa înaltă, fină, deloc scheletică și cu rotunjimi mai degrabă ghicite decât scoase la licitație.
Se uită la zgâtia cea mică, care se uită și ea la el. Râde zglobiu. Începe să facă niște pași timizi către el, în timp ce mama ei o urmărește cu privirea, cumva mai atentă în telefon, să dea gesturi nervoase în diagonala ecranului. Aha, Tinder, își zise el. Tanti mitralia refuzuri cu viteza unei campioane mondiale.
Normal, vârsta, mamă cu pretenții, cu copilă, greu de găsit un om puternic în structură să-l placă și mami, dar și cea mică. Și unde mai pui că după aia pe om îl așteaptă caznele, mama brusc bucuroasă că a găsit părinte, dar uitând să mai fie și femeie, nu doar gospodină și mamă. Clasic, își zise el.
Cea mica e deja lângă el și își ridică ochii:
– Pot să stau la tine-n braÈ›e? Glasul micuÈ›ei se aude destul de clar, lumea deja lasă tot, iar mama gata să scape telefonul din mână, o strigă ferm:
– Irinuca, te rog să vii lângă mine, mai avem un pic È™i intrăm!
Fetița nu se lasă, probabil îndărătnică, ca maică-sa:
– Nu mi-ai răspuns la întrebare, pot să stau? ÃŽntotdeauna eÈ™ti nepoliticos când te întâlneÈ™ti cu o prinÈ›esă?
Vârsta a III-a de pe băncuțe să facă infarct. Of, generația asta! Bărbatul se uită amuzat, oare câți ani să aibă puiul? Poate cinci? Șase? În fine, niciodată nu s-a priceput la asta, dar lasă impedimentele deoparte, așa că își asumă potențiale răcnete din partea leoaicei cu mutră de corporatistă feroce, căreia nu-i atingi copilul fără voie, procese și proceduri semnate și o pune pe cea mică pe genunchi.
– PrinÈ›esa din faÈ›a mea are vreun nume?
– Da, Irina, dar mami îmi zice Irinuca. PrinÈ›esa Irinuca. Tu?
– RareÈ™.
Mama aude tot. Hm, RareÈ™? Frumos nume. Și nici el nu-i urât, pare cam la 1,85, dar clar că nemernicul are nevastă care-l aÈ™teaptă ca proasta acasă È™i-o amantă la job. Iar dacă e liber, sigur că-i e gândul doar să “composteze” în serie. De ce-o fi la doctor? Cine È™tie ce-o fi luat de la vreuna. AÈ™a-i trebuie! Săraca nevastă-sa…
Asistenta de la recepÈ›ie își face simÈ›ită prezenÈ›a: “Doamna Carmina? Vă aÈ™teaptă domnul doctor, cu fetiÈ›a, vă rog”.
Între timp îl cheamă și pe el, rezolvă, mda, dieta, sport, alea-alea și sâcâielile or să dispară. E încă tânăr, ce mama mă-sii? Totuși, avea colesterolul rău un pic cam mare…
Iese afară din cabinet, i-ar veni să aprindă o țigară, dar stai, e în clinică. Zâmbește ușor, gândindu-se la mami și la pui, când se deschide altă ușă, iar zvârluga o ia la goană către el.
– RareÈ™, È™tii ce? Doar răcisem puÈ›in! Nu te bucuri?
Mama vine hotărâtă către ei doi. Cumva decisă să pună punctul pe i. Ei, acum e atunci, își zise în gând și decise că, dacă nu-i spontan, dar nu ca de obicei când îi vine mai târziu, ci spontan-spontan, le pierde pe amândouă.
Flirt, Mimi RevencuÂ
– Sărut-mâna! Sunt RareÈ™. Scuze că mă bag aÈ™a abrupt în seamă, doar că voiam să vă spun că semănaÈ›i incredibil de mult cu a doua mea soÈ›ie!
Lumea de pe hol consternată. Păi, cum, băi, boul bălții din lacul lebedelor, să-i spui așa ceva unei femei care te interesează? Cuuuuum? Păi, ai pierdut-o, fraiere, înainte s-o câștigi!
Normal că replica generează efectul scontat, așa că mami întreabă, uluită:
– Păi, de câte ori aÈ›i fost căsătorit?
– O dată, zice el serios.
– Nu înÈ›eleg, se uită mama mirată.
Colega mămicii, care venise între timp s-o ia cu mașina, martoră fără să vrea la conversație, intervine hotărât:
– ScuzaÈ›i-o, domnule, prietena mea cea mai bună e niÈ›el mai mult dusă azi.
Și se dă cu capul de prima ușă, bolborosind: “Da’ nu venea unul de ăsta la mine să-mi zică aÈ™a ceva? Că în secunda doi îi È™i săream în braÈ›e! Deci nu, aÈ™a ceva nu-i adevărat!”.
Mama e încă mirată. Ce naiba se întâmplă aici? Unul vorbește prostii, iar prietena mea cea mai bună a înnebunit subit.
Prinzând loc liber, Irinuca se bagă în vorbă:
– RareÈ™, È™tii că am cont pe Insta? Åži nu s-a prins nimeni că nu-s om mare!
Citiţi şi Pe Facebook şi pe Instagram toată lumea pare fericită şi are succes
Bărbatul se uită mândru la cea mică. O dulceață! Nu se poate abține și o întreabă pe mami:
– Domnul, adică tatăl fetiÈ›ei este un om inteligent, pe el îl moÈ™teneÈ™te, nu?
– Dar de unde È™tiÈ›i? ÃŽl cunoaÈ™teÈ›i pe fostul meu soÈ›?
Prietena explodează, mai dă încă un cap în ușă și o trage cu forța pe mamă către ieșire. Irinuca le urmează și se întoarce brusc către el:
– Și nu uita să-È›i faci cont de Insta! Da, RareÈ™?
Omul zâmbește. Dezghețată, cea mică. Și tare feminină, cea mare, cu siguranță că azi era mai degrabă prinsă cu cea mică.
Dar o dă el pe brazdă.
Dar mai întâi să-și facă cont pe Insta.
Urmarea, aici.Â
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Cu verighete sau fără verighete?
Povestea pantofilor portocalii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
