Cum spuneam, femeia catchy nu fluieră pentru a atrage privirile. Are un je ne sais quoi? Aiurea, alții nu știu, noi știm prea bine ce ne poate face memorabile. Doar că, uneori, ne lenevim. Dar lenea, doamnelor, ne bagă direct în mulțime și asta e aproape la fel de rău ca atunci când neștiința te scoate în față printr-un ridicol incomensurabil. Haideți să mai facem o scurtă recapitulare despre exterior, care-i de fapt doar o consecință a ceea ce-i înăutru și credem că-i invizibil. Nu e. Deci.
Parfumul, încep cu el fiindcă trebuie să fie prima haină, fără excepție, în fiecare zi, după duș. Îl puverizăm în aer, generos, și trecem prin nor. Hainele trebuie să împrumute parfumul nostru și nu noi de la ele. Se consumă mai repede așa? Și ce! E semnătura noastră.
Lenjeria, a doua haină. Când pui pe piele mătase și dantelă fină te simți ca o zeiță… Nici aici nu facem economie și nu păstrăm cele mai bune piese pentru întâlnirile romantice. E neprețuită senzația că doar tu știi ce porți pe dedesubt. Ceilalți vor spune că ai un je ne sais quoi. 🙂
Hainele, marea noastră durere de cap, n-ar trebui să fie deloc așa. Puține piese și bune, ușor de combinat, culori dulci, o eșarfă care poate schimba totul într-o clipită, și ești gata de ieșit în lumea pestriță, dominată de trenduri fistichii. Cum să nu fii remarcată, ia spune? Cele mai apreciate toalete au fost mereu cele simple, alese pe potriva trupului și firii tale și nu a modei trecătoare.
Pantofii, altă durere, dar nu de cap, ci de picioare. Nu fugiți de balerini. Nici nu știți ce mesaj puternic transmit pantofii fără toc – cine are nevoie de stiletto ca să atragă privirile, ia spuneți? Asta nu înseamnă să purtați doar balerini, dar recunoașteți că uneori numai teama că piciorul n-ar arăta la fel de frumos v-a făcut să nu-i alegeți mai des.
Machiajul care îți face cu adevărat un serviciu este cel care nu se vede. Natural, natural, natural, ca să înțelegeți că nicio abatere vizibilă nu e un avantaj. Sau poate fi unul de o oră, două, trei. După care îl scoți și diferența poate șoca. Mai bine să fie cât mai mică. În rest, micile artificii sunt permise, chiar de bonton.
Părul e atât de important… și atât de chinuit. Cred că am uitat ce înseamnă șatenul de-atâta nefolosire. Am ajuns o țară de blonzite, când toate frumusețile noastre ca popor au avut părul castaniu. Nu-mi amintesc de nicio blondă celebră, ajutați-mă! Nu-i nevoie să fim blonde ca să fim văzute. Blondul înseamnă în primul rând un fals. Câte franțuzoaice sau italience platinate ați văzut? Corectați, dar nu falsificați, ca să zic așa.
Bijuteriile sunt declarații. Ce aveți de declarat, de arătat? Ok, după ce ați răspuns sincer, alegeți ce veți purta într-o ocazie sau alta. Cea mai frumoasă strălucire tot ochii o pot avea. Orice diamant pălește prin comparație.
Unghiile, da, unghiile. Lăsați altor femei culorile tari, strălucitoare, modelele cu floricele ori cristale, lungimile de zgripțuroaică. Și dacă sunteți nevoite să mascați o calitate precară a unghiilor, nu faceți vizibil falsul.
Mersul. Nu mai știu ce designer sfătuia femeile să meargă mereu ca și cum în spatele lor s-ar afla doi, trei bărbați care le privesc. Nu e greu, ajunge obișnuință.
Despre resorturile interioare ale frumuseții, aici.
Citiţi şi
De ce și-ar face cineva implant de păr – convingeri, pe bune!
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
