Îmi este frică, chiar groază, să ştiu că nu am cu cine să împărtăşesc cuvinte siropoase, un sărut dulce, de aceea apreciez şi mai mult dacă el este mereu lângă mine. Dar, cu toate că îl iubesc, nu îmi pot închipui că aş putea deveni vreodată două braţe de muncă făcătoare de copii. Da, îmi place să mi-l imaginez venind seara târziu, după o zi obositoare de muncă, în care şi-a redactat lucrarea de doctorat, a povestit ceva studenţilor la seminar sau pur şi simplu a câştigat un proces la tribunal, venind deci la mine, întotdeauna la mine, şi sărutându-mă pe umărul stâng în timp ce eu îi pregătesc cina.
Dar nu săriţi la concluzii: nu mă consider o femeie tradiţională. Probabil că este un adagio din educaţie: aşa cum există mitul bărbatului „bine făcut”, care te protejează şi îţi oferă acel sentiment de siguranţă care te ajută să creşti, tot astfel funcţionează şi basmul bărbatului înalt care este şi deştept şi căruia, tocmai pentru că are aceste calităţi, îi eşti devotată şi îl iubeşti. Un astfel de bărbat mă face să mă gândesc la faptul că are gene bune, fapt pentru care copiii noştri vor moşteni trăsături frumoase. Bărbatul nu are de unde să ştie, dar, atunci când îi spui că vrei un copil de la el, înseamnă că îl iubeşti ca o nebună. O femeie vrea să vadă la un bărbat că poate să fie tatăl copiilor ei. Ea caută în bărbaţi “gene bune”, chiar dacă relaţia e la început. Are o imaginaţie fabuloasă, în sărutul ei se ascunde chipul copiilor pe care îi plămădeşte în trupul ei de mamă, ca o împlinire a destinului cu care a binecuvântat-o Dumnezeu. În acelaşi timp, iubindu-te, ţi se dăruieşte necondiţionat, adesea într-o sumă de gesturi de care nu ai fi crezut-o în stare.
Mă gândesc la un bărbat tandru şi iubitor, dar care să fie şi creativ în pat. Bărbaţii se gândesc mai mult la sex, femeile, mai mult la iubire romantică. Şi dacă tot veni vorba, nu m-ar deranja dacă s-ar informa cu privire la sexualitatea feminină şi la modul în care trebuie să te porţi cu o femeie în intimitate spre a-i bucura simţurile. Îmi place să fiu surprinsă de iniţiativele lui trupeşti, de „lecţiile” cele noi pe care le-a învăţat, să-mi arate că nu este egoist în iubire, că nu se gândeşte numai la plăcerea lui.
Draga de ea, femeia vrea să se simtă iubită, să i se spună că este cea mai frumoasă femeie din lume, măcar atunci când plouă. Visează necontenit să fie alintată, caz în care revine la vatra copilăriei şi îi oferă bărbatului privirea ei de prunc curat şi sensibil. Cu toate acestea, poate fi ciudată uneori – pur şi simplu nu vrea să fie sufocată. Se aşteaptă ca bărbatul să îi arate că e gelos, dar să nu îi fure libertatea. Să fie şi prieten, şi tată, şi iubit şi copilăros – uneori. Nu ar fi rău ca bărbatul să şi gătească sau să facă ordine prin casă şi să aibă răbdare cu ea când merge să îşi cumpere hăinuţe.
Deşi ştie că este greu de aflat o asemenea fiinţă, femeia doreşte ca „omul” ei să aibă valori morale. Să fie stâlp al casei, să fie în stare să aibă grrijă de familie, de acel „noi”. Să fie un om hotărât, ferm, dar nu unul dintre cei care, aflaţi în trafic şi asistând la o manevră periculoasă sau greşită a unui şofer, să spună „sigur este o femeie (dacă nu cumva, muiere) la volan”.
Pentru toate acestea, ea este pregătită să îi ofere iubire, tandreţe, grijă, supunere, susţinere, responsabilitatea casei, intimitate, încredere, părtăşie, prietenie, susţinere în rugăciune. Căci este bine ca bărbatul să creadă în Dumnezeu. Este, dacă vreţi, ca o promisiune că bunătatea lui faţă de iubita sau soţia sa va fi trainică, va dura până la final, chiar şi atunci când femeia îşi va fi abandonat tinereţea şi frumuseţea. Odată ce bărbatul i-a cucerit încrederea, femeia este a lui, numai a lui.
Femeia oferă liniştea şi siguranţa căminului şi, de multe ori, ea este cea care îndeamnă bărbatul să facă alegeri care îi pot clădi un viitor mai bun. E bun ascultător, deşi uneori pare sperficială. Dacă iubeşte cu adevărat, femeia este în stare să lupte pentru corijarea defectelor celui pe care l-a ales să-i fie însoţitor în această viaţă plină de neprietenii. Şi este în stare să îşi „educe” partenerul, fără a-i ştirbi orgoliul; un cuvânt potrivit, o vorbă strecurată în intimitate sau un reproş glăsuit cu o voce de copil, toate acestea pot mişca inima destul de greu de urnit a bărbatului.
Femeia apreciază lacrimile bărbatului, cu o singură condiţie: niciodată, acestea să nu se reverse în public. Iubeşte adevărul, numai dacă acesta este însoţit de diplomaţie. Nu o deranjează sânii prea mici sau coapsele prea mari, atâta timp cât lui îi plac sau, cel puţin, nu are comentarii „nepotrivite” la adresa lor. Dacă tot îi semnalezi o scădere fizică, cel puţin fă asta ca şi cum această întâmplare a fiinţei ei nu te deranjează, ca şi cum mărturisirea ta este spre binele ei, pentru a şti cum anume să transforme acest aparent „dezavantaj” într-o armă a seducţiei sociale. Dacă minciunile dor, adu-ţi aminte că adevărul poate ucide. O femeie îşi aduce aminte orice cuvânt pe care l-ai lăsat în livada – cu sau fără de vişini – a fiinţei sale.
Ai grijă, deci.
Citiţi şi
Mesaj pentru prietenii și cunoscuții tăi de la… scumpa ta amantă
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.