Întâi a fost Sibiul
Mi-aduc aminte ca azi dimineața în care, entuziasmată, mă pregăteam să încep aventura vieții mele – o vacanță minunată și plină de descoperiri, într-un colț pitoresc al țării. Și nu singură. Urma să mă întâlnesc cu iubitul meu de atunci – era o relație la distanță – în aeroport, chiar la inchirieri auto Sibiu, căci ne doream să explorăm locuri noi, să simțim libertatea de a alege propriile destinații și să ne bucurăm de fiecare moment din călătorie, așa că optasem pentru o modalitate ingenioasă de a transforma visul în realitate: urma să închiriem o mașină și cu ea să străbatem Ardealul în lung și-n lat.
Odată ce am ajuns la aeroport, am fost întâmpinată cu zâmbete călduroase de către reprezentantul companiei de închirieri auto. Și atât. Iubitul meu întârzia, deși avionul lui aterizase deja. Nu-mi venea să cred… Aveam senzația că visez urât, iar vacanța mult visată și îndelung plănuită se metamorfoza treptat în cea mai urâtă experiență a vieții mele. Nu-mi venea să cred că eram părăsită așa, fără niciun cuvânt. Bineînțeles, telefonul lui era închis, iar pe rețelele de socializare nu mai postase nimic de vreo două zile și nici amicii comuni nu știau nimic. Furia mea inițială, pe măsură ce orele treceau, se transforma, pe nesimțite, în grijă. Știți și voi pleiada de griji pe care și-o poate face o femeie în legătură cu cineva drag… Mi-au trecut prin cap milioane de gânduri și toate negre…
Dar nici să mai stau cu bagajele în drum, nu mai puteam, așa că mi-am luat inima în dinți și, după o scurtă discuție despre preferințele în ceea ce privește mașina și itinerarul dorit, am primit cheile unei mașini economice, noi și confortabile. Trebuie să recunosc că asta m-a mai animat puțin. M-am urcat la volan și am pornit timid. Aveam nevoie de câțiva kilometri în care să ne „împrietenim”, doar că nu era decisă încotro s-o iau, așa că mă învârteam prin oraș, gândindu-mă dacă spre Timișoara – orașul lui de baștină – sau spre prima destinație a vacanței noastre. Între timp, îi umpleam telefonul de apeluri și mesaje.
Eu la Sibiu, el la Timișoara
Desigur, mai era și opțiunea să rămân în Cluj peste noapte și a doua zi să vin iar la aeroport și să aștept zborurile dinspre Timișoara… Și mai că aș fi marșat pe această variantă dacă, atunci când, înnebunită, tot butonându-i Facebook-ul și căutându-i prietenii ale căror telefoane nu le aveam și de la care speram să primesc vreo veste, îmi apare o postare chiar din fața sediului de inchirieri auto Timisoara, acolo unde o jună superbă poza mândră, anunțând că-l așteaptă exact unde au stabilit și că… să se grăbească! Desigur, el era etichetat în postare… Am crezut că leșin, că sunt într-un film nereușit cu realități paralele și clone de destin. Dar ce era să fac? Măcar aflasem ce se întâmplase: ne părăsise pe amândouă, asta în cazul în care eram numai noi două, că de acum părea orice posibil…
Cu mașina de închiriat la drum. Singură
Într-un final, m-am auto-îmbărbătat, ce jocuri de cuvinte am început să fac!, mi-am luat inima în dinți, am apăsat pe accelerație și nu m-am oprit decât în cel mai pitoresc și uitat de lume sat din munți, pe un drum șerpuit, pe care l-am ales la întâmplare, dar cu ajutorul GPS-ul de bord, ca să nu mă pierd totuși, deși peisajele erau de poveste și ocazia de a mă bucura de natură în toată splendoarea ei, de neratat. Am înnoptat acolo, după care mi-am propus să merg singură în vacanța noastră de vis, respectând fiecare oprire și cazare… Trebuie să recunosc, a fost un prilej unic să mă redescopăr, să petrec timp în propria-mi companie, să mă delectez cu plăcerea de a conduce în siguranță, economisind în același timp, căci faptul că am închiriat mașina m-a ajutat să evit orice fel de cost suplimentar cu alte mijloace de transport care, pe deasupra, m-ar fi obligat să-mi adaptez programul la programul lor și fix de asta nu aveam eu nevoie.
În înserarea ultimei zile de vacanță, m-am întors la aeroport, iar cercul s-a închis. Nu mă așteptasem să am parte de o experiență atât de bogată și de relevantă, din atât de multe puncte de vedere, dat fiind cum începuse. Faptul că până în momentul predării mașinii el n-a catadicsit să-mi scrie nici nu a mai contat. Era, deja, târziu. Mult prea târziu…
Citiţi şi
Timișoara și Sibiul, două destinații de city break
De ce să puneți Sibiul pe lista de vacanță
Părintele Ionuț Blidar și enoriașii srilankezi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
