România a traversat o tranziție atroce de la național-ceaușism la epoca aceasta de derută și de agonie a decenței.
Patrihoți la drumul mare candidează să fie aleși sau realeși. Mulți vor fi. Fibra morală a poporului e aparte.
Ticăloși, neisprăviți, nesimțiți, găinari, ordinari, lichele, șarlatani. România se lasă în voia lor, ascultă încântată cântecul de sirenă al impostorilor și impostoarelor. Cultura de penitenciar domină pretutindeni.
Dialogul a murit, la fel ca presa. La vlahii noștri dragi, capacitatea de a purta un dialog constructiv e atât de ridicată încât în orice loc, la orice oră, în orice mediu, pe orice temă la cea de-a treia linie de dialog s-a ajuns deja la răposații din neam, pe linie maternă.
Școala nu mai educă. Familia nu mai ocrotește. Peste tot – foame de bani. Carcase umane goale de conținut, ahtiate după mâncare și obiecte. Triunghiul vlah al bermudelor și șlapilor: șaorma și manele și păcănele.
Umorul a decăzut în grotă. Libertatea e înțeleasă ca libertatea de a omori terțul călcându-l cu mașina după ce te-ai tăvălit prin făină, ca un pui de Escobar.
Cine nu e trist este securist. Securismul e în toate cele ce sunt. Marionetele joacă după cum se susură de la pădure, de la Băneasa. Idolii vlahilor te fac să vomiți. Zero decență. Zero demnitate. Zero onoare. Zero cuvânt. Zero obraz. Zero coloană vertebrală. Zero creier. Zero inimă.
Te uiți așa la generalii și doctorii recenți și abia aștepți să vezi generalii și doctorii de mâine, cei ce vor râde la soare așteptând pensiile speciale. Căci neobrăzarea este premiată. Inteligența este atacată. Tupeul de borfaș este recompensat. Slugile abia așteaptă ocazia să stea pe tron și să le vină rândul la ciordit. Muzica de fond este de peșteră veselă. În vârful lanțului trofic al oricărei administrații se află o curvă/un curv îndărătul căruia ajunge, la propriu, banul public. Atenție, se pun boturi și buci!
Iar pulimii i se aruncă un pix, cu prilejul campaniei electorale. Ia pixul cu candidatul! Ca să ce? După programul România Educată, majoritatea populației va fi analfabetă. La ce folosește pixul? Plus că există riscul să și-l vâre îndărăt și nici cu sistemul de sănătate nu stăm prea bine.
Am mai zis: dacă scoți vibratoarele dindărătul economiei românești moare și economia. Se trăiește puțin și greșit și pe datorie, într-un entuziasm de neam prost.
Românii par că se rostogolesc prin timp într-o bulă în care nimic nu-i mai atinge. Îi conduc pușlamalele, loazele, chiulangii și, la rigoare, atâtea zdrențe cu chip uman. N-are nimic. Important e weekendul prelungit. Și ce frumos se râgâie micul…
Cum am ajuns noi aici? Prin alegeri. Alegerile de zi cu zi. Faci școală sau o truchezi? Muncești sau te bagi la combinații, o iei pe scurtătură? Românii adoră interlopii. Coincidență? Nu cred.
Ai etică profesională sau păcălești viața ca să stai în trafic într-o carcasă de tablă înjurând autoritățile, autoritățile, autoritățile, să se facă, de ce nu se face?! Râzgâiați ca domnul Goe și nepăsători ca Iohannis (cu soția).
Până la urmă, vlahul vlahilor chiar este suma caracterelor din țara românească. O nesimțire grandioasă, nimic din ce nu privește propria persoană nu te poate atinge când ți se așază dosul în funcție….
Iar oamenii întregi îi numeri cu zecile, cel mult cu sutele. Se spune că sunt milioane de români pe lume, or fi, dar eu oameni n-am întâlnit mai mult de o mie. Și am tendința să fiu generos, cu prilejul sărbătorilor pascale care s-au încheiat.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Bolile cu transmitere sexuală – o mare problemă în lipsa educației
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
