Belgianul Thierry Lechanteur Photographe se “joacă” cu ChatGPT și cu Midjourney AI pe pagina sa și creațiile sale uimitoare sunt apreciate și preluate masiv. Fanii sunt invitați fără echivoc în “călătorii imaginare”, unele sunt intitulate “visuri arhitecturale”, tag-urile includ numele aplicației de inteligență artificială cu care lucrează, adică nu e loc de confuzie. Sunt pagini dedicate experimentelor artistice, grupuri de pasionați, social media se umple de imagini generate de AI, imagini sintetice. Tot mai fidele, tot mai greu de deosebit de fotografiile făcute cu camere de telefon sau profesionale, fie ele chiar și cu filtre. E plin Instagramul de astfel de fotografii, știi când figura a fost îmbunătățită, e simplu. Cu imaginile generate devine aproape imposibil. Iar când fanteziile unor artiști sunt preluate de oameni cu un exagerat simț al umorului (ca să nu spun cu rea-credință) și se suprapun pe lipsa de cultură a privitorilor, păcăleala e garantată.
Iată cum au evoluat lucrurile cu casele Art Nouveau ale lui Thierry. E doar un exemplu. Între timp, geme social media de experimente. 🙂
Această “casă”, care nu există nicăieri în realitate, face parte dintr-o serie publicată la sfârșitul lui ianuarie 2023 pe pagina artistului cu următoarea explicație: “Pornește într-o călătorie imaginară într-o lume Art Nouveau” și aceste taguri #ArtNouveauReimagined #artnouveau #AI #IA #ArchitectureFuturiste #VoyageImaginaire #midjourney. Poate ați întâlnit-o și voi până acum și v-a plăcut. Sper însă că nu v-ați minunat că există în București. Care nu e Barcelona. 🙂 Cum sper și că reacționați corect și nu vă extaziați la postări de genul “Văi din Norvegia sau Elveția cu munți uriași: valea Bistriței”, Peștera Hang Son Doong din Vietnam: Bucegi și frumusețile patriei, Văcuță scoțiană: pui de zimbru născut în Carpați. (credit exemple Sanda Stănescu)
Problema e că poza a fost preluată și prezentată drept o casă de vis din București. 🙂 Vedeți miile de reacții. De la oameni prea ușor de dus de nas. Români și străini.
Incredibil, nu-i așa? De frumoase, vreau să zic. Dar și incredibil de puțin pregătiți suntem pentru viitor. Chiar dacă problema cu oamenii care dau like fără să citească și consumă fake news fără să verifice măcar încă o sursă nu e adusă de avansul impresionant al tehnologiei, tot nu e liniștitor. Trebuie să fim atenți, prezenți, informați, pentru că finalmente de aceste calități ale noastre depind atât de multe. Chiar viața.
Cred că una dintre cele mai recente și celebre fotografii generate artificial a fost fotografia cu Papa Francisc îmbrăcat în haina albă cu puf Balenciaga, de mii de euro. A năucit internetul, s-a viralizat masiv. Ceea ce a fost un exercițiu făcut de băieții care știu, și care trebuia să rămână în clubul lor, a scăpat în lume. Comentariul unei tinere care a picat în plasă: “am crezut că e reală și nu m-am gândit de două ori. În niciun caz nu supraviețuiesc viitorului tehnologiei”, iar altcineva a scris: nici după ce am văzut comentariul unui prieten că e generată de AI n-am crezut. Am crezut că el glumește.” Poate vă amintiți că și noi am păcătuit cu graba când am preluat senzaționala știre că Brad Pitt va juca în documentarul despre viața filozofului Jean Paul Sartre oricât de improbabil era. 🙂 Când ni s-a semnalat, n-am șters greșeala, am lăsat-o ca un exemplu de cum poți greși. Te grăbești și nu verifici.
O soluție ar fi ca pozele generate de AI să fie marcate (watermark), deși, dacă ne gândim bine, există programe de îndepărtare a acestui indicator.
Din păcate, progresul tehnologiei e prea rapid în comparație cu partea care ar putea contracara efectele negative. Oamenii o vor folosi greșit, vor face rău, va fi aproape incontrolabil. Ceea ce învățăm azi în materie de protecție mâine ar putea să nu mai fie valabil. În această lume trăim. În care nu va fi mereu de ajuns să ne încredem în instinctele noastre, dar trebuie măcar să ne păstrăm circumspecți, conectați la surse credibile de știri, să verificăm cât putem înainte de a da mai departe ceva ce pare senzațional cel puțin, ca să nu spunem exploziv. Deși mai degrabă acesta este potențialul falsurilor – să arunce în aer, să facă prăpăd în mințile oamenilor, să producă confuzie și degringoladă.
Pe zi ce trece, imaginile false devin mai realiste. Dar, slavă Domnului, avem instincte naturale, pe care trebuie să le folosim pentru a identifica lucrurile nu chiar corecte și să ținem pasul cu progresul galopant al AI.
Manipularea prin imagini falsificate e veche cam de când e și fotografiatul. În trecut, doar fotograful putea face modificările. Acum, oricine are acces la un program de AI poate “crea” un fals de toată frumusețea, iar volumul de imagini false este intimidant. De aceea, de exemplu, la universități americane există cursuri la care studenții sunt învățați cum să le identifice, ceea ce mi se pare extraordinar. Îi învață cum să nu se lase manipulați, cum să nu cadă în capcane abil întinse.
Prima regulă e să nu te grăbești
Un om are nevoie de 13 milisecunde să proceseze o imagine. Într-un timp atât de scurt poți doar să înregistrezi ce este, dar nu să spui și dacă e adevărată sau “făcută”. O imagine te surprinde când vine în contradicție cu ceea ce știai că este adevărat, deci nu-ți ignora instinctul. Dacă suspectezi că ceva e în neregulă, nu da mai departe imediat, ajutând la viralizarea unui fals, oprește problema la tine în loc să fii parte din ea.
Dacă vreți să știți mai multe, normal ar fi să vreți :), vă las linkul către un articol foarte bun din National Geographic. Dacă nu știți engleza, copy paste pe google translate. Merită. Merită. Merită.
*Midjourney este o platformă care are ca scop crearea de imagini senzaționale cu ajutorul inteligenței artificiale în baza descrierilor textuale. A fost lansată public la data de 12 iulie 2022 în versiune open beta și se folosește de un server Discord pentru generarea creațiilor artistice.
Citiţi şi
Lucruri interesante care ne țin informate – cine se teme de AI se teme degeaba
Care este relația femeilor din România cu tehnologia
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
