Mark Zuckergerg a anunțat implementarea unei schimbări plănuite mai de mult, “spre binele omenirii” – se poate spune așa, din moment ce comunitatea a ajuns să numere în aproape 14 ani două miliarde de oameni (câți sunt și reali, majori, și câte sunt ale unor animale de companie e altă poveste) din cele 7,5 ale planetei – Facebook va deveni “cartea fețelor fericite”! Gata cu motivele de întristare și suspin, gata cu știrile tulburătoare! Pe FB va curge doar lapte și miere! Din bula globală, în care te conectai la ce voiai, înapoi la bula restrânsă – familie și prieteni! Ți se vor livra doar motive de fericire! De ce? Să vedem.
Ai o idee în 2004 și se naște din și cu cele mai bune intenții “cartea fețelor”. Și te trezești în 2018 că nu mai poți gestiona fără avocați ceea ce iese din virtual în lumea reală și produce schimbări neprevăzute, nu dintre cele bune. Cu ajutorul FB s-au pornit mișcări eliberatoare, dar s-au manipulat și alegeri. S-au (re)găsit oameni, dar s-au și despărțit oameni. Unii au fost salvați, alții au avut de suferit sau chiar au murit. Binele și răul au fost împletite tot timpul, exact ca în viața reală, bucuria și tristețea, entuziasmul și revolta au unit și au dezbinat la fel, doar scara a fost diferită. Altfel, nimic nou, natura umană nu s-a schimbat – fiecare individ alege tot după câtă experiență, știință, instinct, educație are și după cât de influențabil ori de stabil e în propriul sistem de referință. Între naștere și moarte avem liberul arbitru.
sursa foto: Ali Asaei
Acum, se pune problema organizării acestei surse-avalanșă, globală și eterogenă, de “știri” care te poate distrage de la ceea ce contează – familia și prietenii – și se propune epurarea apelor otrăvite: gata cu știrile rele, false, dăunătoare! Lăsați treburile serioase ale lumii în seama altora, vedeți-vă de ale voastre într-un nor roz în care imponderabile pisici, miresici și prăjiturici nu se ciocnesc cu bebeluși ori cățeluși. Dormiți liniștiți! Când veți deschide dimineața FB ul, va curge numai cu miere și lapte de la familie și prieteni.
Ce bucurie! Mark Zuckerberg e un mare și bogat grijuliu! Are și el două fete. Vor crește și când vor intra în universul lui tati, să fie curat, cald și bine! O lume ideală, din care ieși senin, gândind pozitiv. Nu-i rău, cine zice că-i rău, dar… FB a ajuns să aibă propria lui viață și voință. Prea mare, monstruos de mare, a scăpat din lesă și destule ireparabile s-au întâmplat. Americanii nu-i pot ierta rezultatul alegerilor. Manipulările. Dar vina nu e toată la FB. Credem ce vrem să credem, după cât ne duce capul. Sau după cât de prezenți suntem în general. Sau după cât ne pasă.
Acum, într-un al 12-lea ceas, se pune problema în felul următor: gata cu răul, negativul, stresul, mizeria! Vom tria conținutul, eliminăm tot ce poate stresa sau răni. Familia și prietenii nu pot face asta! (Multă lume ar avea un cuvânt de spus aici.) FB devine garantul fericirii.
E vorba de trei direcții: conținut cu sens/relevant vs conținut pasiv (filmulețe ori articole care nu cer privitorului decât să șadă și să privească ori să citească), cercul de apropiați vs străini și lumea largă vs lumea ta și a apropiaților tăi. Cum ar veni, ce are mai mult sens pentru tine, ce-ți este mai folositor și ce te ajută mai mult să crești. Apoi, la aceste întrebări e musai să răspundă fiecare și nu să fie presupuse de altcineva și în consecință să ți se filtreze informația. Cine mă interesează are oricum parte de atenția mea. Ceilalți nu-mi răpesc din timp decât dacă îi las. Simplu, nu?
Zice MZ că e pentru starea ta de bine, pentru confortul și fericirea ta să nu mai vii în contact cu știri negative/false ori cu mesaje din partea brandurilor (care oricum vin în funcție de interesele tale exprimate deja). Dar și apropiații tăi te pot necăji ori pot posta o știre tulburătoare, nu neapărat adevărată, și îți pot înțepa bula de fericire sau de mulțumirea dată de consens. Dar cine garantează consensul într-o comunitate, oricât de mică și de înrudită? Că există la dezacorduri, uneori grave, între rude sau prieteni de nu le poți duce. Care a mai fost rostul opțiunii de a crea grupuri private bazate pe aceeași limbă și aceleași interese descoperite la oameni străini până atunci?
Ni s-a dat gratis acest drog. A devenit, printre altele, afrodiziacul narcisiștilor. Are multe bube. Dar a prins și unii chiar cred că li s-ar prăbuși lumea dacă mâine ar veni nenorocirea să nu mai existe. Oare n-am înțeles că nimic nu e gratis pe lumea asta? Că, mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta, trebuie să plătim? Dacă mă întrebați, e timpul să plătim. Numai că, altfel decât amenințându-i că pierd ceva ce i-ai încurajat ani de zile să creadă că le e necesar până a devenit un obicei de viață și chiar o sursă de câștig și nu doar bani, n-o să-i faci să plătească pentru a-l avea în continuare. Deci (și) despre bani este vorba. Pentru preferințele deconspirate cu un like ori cu un răspuns necenzurat la întrebări aproape indiscrete. Pentru că, încurajați să folosească acest instrument pentru a-și promova afacerea ori imaginea, au ajuns dependenți mai mult decât și-ar fi dorit de acest instrument de putere. Pentru că pe FB a fost liber la făcut și desfăcut politici, aici au fost ridicați sau dați de pământ lideri, aici comunicarea, bună, proastă, a fost regină slăvită pentru că se “viraliza” nemaîntâlnit și asta a plăcut, a folosit și întru bine, și întru rău.
Mereu m-am întrebat când își va atinge FB ul plafonul/limita și ce va urma? Dacă FB ar dispărea mâine, cât de afectați am fi? Mă gândesc, pe de o parte, că fiecare învăț are și dezvăț, și altă zicală spune că de fiecare dată când se închide o ușă, o alta se va deschide. Singură (mai rar) sau creată acolo unde acum pare zid, fiecare va afla. N-ar trebui să fim atât de speriați ori supărați. It’s all about money, nu despre starea de bine a omenirii, nu despre etică… Conform Bloomberg, anunțul făcut de Mark Zuckerberg l-a costat în aceeași zi 2,9 miliarde de dolari, pierdere cauzată de scăderea cu 3,9% a acțiunilor FB, și locul patru în topul celor mai bogați oameni din lume. M-a prins așa o grijă…
Rămân la părerea că social media ar trebui consumată după cum i se potrivește fiecărui utilizator. Lipsa autonomiei umane e ceva rău orice interese ori experiențe dezamăgitoare ar dicta-o. Sunt adult, n-am nevoie să decidă altcineva ce e relevant pentru mine, cu cine vreau să interacționez și ce să consum. Valabil nu doar în social media.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Seexul după 40 de ani sau despre sfârșitul cumințeniei
Singura frumusețe care nu dispare niciodată
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
