Îi sorbeam respiraţia, îi vegheam bătăile de inimă. Dormea! Dormea lângă mine cea mai mişto femeie pe care întreg universul nostru şi toate universurile lor mi-o dăruiseră vreodată. Era simplă şi sofisticată, cuminte şi cu minte, rea si bună, dulce şi sărată. Respiraţia îi mirosea a migdale şi a alune de pădure, a porumb copt într-o zi ploioasă de vară şi a struguri proaspăt zdrobiţi de bunicul meu nemuritor, iar inima îi bătea in aroma cuişoarelor şi a cojii de portocală, a păstăilor de vanilie şi a merelor coapte de bunica mea, iarna, când zăpada ne era cea mai bună prietenă.
Era EA! Cea care apare o dată în viaţă şi pe care, dacă nu eşti atent, o pierzi, se duce. Ca o bătaie de inimă ce nu se va mai întoarce din călătoria veşniciei, dar care ţi-a marcat existenţa la un moment dat şi care putea să nu fie. Şi nici tu nu ai mai fi fost. Îi vegheam visul, îi găteam respiraţia şi mă gândeam….la o reţetă metafizică a fericirii culinare alături de ea, chintesenţa tuturor ingredientelor lumii.
Suntem definiţi de femeile pe care le iubim, avem responsabilitatea lor şi trebuie să ne asumăm acest lucru. E simplu. E un joc şi nu e. Ca într-o nouă reţetă, de fiecare dată folosim alte ingrediente. Ca într-un perpetuum mobile, dragostea vine şi pleacă. Mereu! Ne îndrăgostim dimineaţa şi uităm până seara, dar doar ca să ne reîndrăgostim a doua zi.
Ne place să ne auzim inima, ne place murmurul inimii atunci când ne şopteşte rapid că Ea poartă şi azi privirea aia fermecată care a făcut poeţii să bea pocalul inspiraţiei divine. Pur şi simplu, iubim femeia. Şi ar trebui să ne simţim norocoşi că o putem face. Nu toţi sunt predestinaţi să iubească, nu toţi o fac real. Mulţi se tem de imensitatea ei, de adâncul iubirii.
Am 40 de ani. Într-un fel ciudat, inima imi spune că timpul nu are aşa multă răbdare cu mine. Până acum am făcut ce au vrut ei, de acum încolo fac doar ce vreau eu. Gătesc, scriu şi vreau să mă îndrăgostesc în fiecare zi. Vreau să uit seara, dar de dimineaţă să o iau de la capăt. Vreau să-mi simt inima vie. Şi vreau să-ţi plătesc zâmbetul în bătăi nemăsurate de iubire. Îmi vreau o inimă bipolară care să te iubească pe tine şi care să îmi iubească pasiunile. Vreau să trăiesc! Gătesc…
Supă de creveţi la grătar
Ingrediente: o mână de creveţi, juma de kil de dovleac dulce, doi cartofi, două cepe şi o căpăţână de usturoi, un chilli iute ca dragostea, cimbru şi rozmarin proaspăt, un pahar cu vin alb, sare şi piper, după gust.
Într-o folie de aluminiu, punem cartofii şi dovleacul, alături de sare, piper şi o ploaie de ulei de măsline extravirgin, acoperim cu rozmarin şi cimbru şi dăm în burta cuptorului, la 180 de grade Celsius, preţ de 30-40 de minute, până ce legumele sunt pătrunse bine. Între timp, decorticăm creveţii şi păstrăm căpăţânile, pe care le punem într-un litru de apă, alături de câteva foi de dafin şi boabe de piper.
Fierbem 7-8 minute, strecurăm şi păstrăm supa.Într-un bol, punem cimbru tocat, coaja şi zeama de la o lămâie, sare şi piper, precum şi alte câteva linguri de ulei de măsline extravirgin.
Marinăm creveţii preţ de vreo oră, două. Tocăm ceapa, usturoiul, chilli şi pregătim coaja de la o juma’ de lămâie. Le călim bine şi, când sunt sticloase, adăugăm paharul cu vin alb, precum şi dovleacul, dar şi cartofii copţi anterior.
Învârtim şi împrietenim preţ de o tură, două, trei şi acoperim totul cu supa făcută mai devreme. Fierbem la foc mic timp de 10 minute. Punem totul în blender, până scoatem toate sufletele ingredientelor, şi strecuram prin sita cea fidelă.
Scoatem creveţii de la marinat şi îi frigem pe grătarul încins, timp de un minut pe fiecare parte. Servim împreună cu supa.
Obligatoriu, însoţim cu vin alb, rece. La fel de obligatoriu, pâine prăjită, unsă cu usturoi. Absolut obligatoriu, poftă bună!
Citiţi şi
Unde ne sunt oamenii sănătoși la cap și la inimă?
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
