Sunt o persoană introspectivă și, atunci când timpul îmi permite, îmi place să stau într-un parc, într-o cafenea, și să observ oamenii. Poate vi se pare ciudat acest hobby, dar e un „microb” comun printre scriitori. Ne ajută să înțelegem mai bine natura umană și, în același timp, să ne înțelegem mai bine pe noi înșine. Și chiar dacă se presupune că trebuie să fim doar observatori imparțiali, câteodată nu putem să nu ne întristăm când privim în jur.
Nu vreau să generalizez, dar majoritatea oamenilor din ziua de azi par că au uitat să trăiască și de multe ori mă regăsesc chiar eu în situația asta tragică. Alergăm mereu după mai mult, luptăm pentru o viață mai bună, pentru o carieră mai de succes, pentru o casă mai luxoasă, sau o mașină mai scumpă. Ne canalizăm toată energia în supraviețuirea zilnică, ne investim timpul și visele pentru a ne construi un viitor mai sigur, însă de multe ori uităm să ne bucurăm de prezent. Uităm—chiar ni se pare ridicol—să ne oprim să admirăm o clădire veche și încărcată de istorie, sau să ne aplecăm să inhalăm parfumul unei flori. Suntem prea ocupați și obsedați de igienă să-i acordăm câteva clipe unui cățel vagabond, pe care amintirea unei mângâieri fugitive l-ar face atât de fericit. Pentru că el nu complică lucrurile așa cum facem noi, oamenii.
Noi gândim totul de o mie de ori și când mâncăm sau dormim ne facem planuri, ne facem socoteli, ne facem liste de cumpărături și calculul la facturi. Și uităm să ne bucurăm de tot ce e frumos în viața noastră, de partenerul nostru, de copiii noștri, de prieteni, de zilele însorite și de toate lucrurile pe care le luăm „de bune” și ajungem să nici nu le mai observăm.
Toate astea, pentru ce? Când la finalul zilei, după treisprezece ore de muncă, ajungem acasă ca niște zombie, secați și cu simțurile amorțite, mâncăm ceva în mod automat, fără măcar să-i simțim gustul, apoi urmează un duș, poate o oră în fața televizorului, șase-șapte ore de somn—nu odihnă—și a doua zi o luăm de la capăt. Câteodată ne apucă disperarea, atunci când ne simțim prinși în această existență, fără nicio cale aparentă de ieșire. Însă nu ne permitem să fim disperați prea mult timp. Facturile continuă să vină, angajatorul se uită chiorâș dacă facem măcar o aluzie la concediul de odihnă, problemele ne apasă încontinuu din toate direcțiile. Ba parcă toate merg și mai rău când avem o perioadă proastă, întărind înțeleptul proverb „O belea nu vine niciodată singură”.
Și-atunci, ce-i de făcut? Din păcate, nu pot spune că am descoperit eu răspunsul la această dilemă crucială. Am descoperit însă câteva trucuri prin care putem să ne facem viața cu adevărat mai frumoasă:
- Gândiți pozitiv. Optimiștii nu doar trăiesc mai mult, ci și mai bine. Când aveți o problemă care nu pare să aibă rezolvare, din orice unghi ați analiza-o, amânați rezolvarea ei pentru a doua zi. Veți vedea lucrurile mult mai clar și veți descoperi noi soluții.
- Reamintiți-vă constant de lucrurile frumoase din viața voastră. Trebuie să existe! Ori aveți un soț sau o soție nemaipomenită, ori copii de care sunteți mândri, ori un talent extraordinar la ceva. Dacă nu aveți nimic din toate astea, sper că măcar aveți sănătate, care este cu adevărat mai importantă decât orice. Când însă dezertează și ea, când pare că ne-am prăbușit cu adevărat în adâncimea cea mai mare și că nu se poate întâmpla ceva mai rău, gândiți-vă că există și aici o parte bună, oricât de absurd ar părea: din acest punct nu putem merge decât în sus.
- Aveți credință. Nu mă refer neapărat la religie, deși mulți găsesc forță prin aceasta, dar totodată trebuie să aveți încredere în propriile voastre puteri. Atâta timp cât încă respirăm, nimic nu e imposibil.
- Valorificați-vă la maxim timpul liber. Chiar dacă nu aveți foarte mult, încercați să-l umpleți cu activități care vă plac și vă relaxează, petreceți cât mai mult timp cu familia și, mai ales, odihniți-vă. Somnul este cel mai bun și mai regenerator tratament.
Acestea sunt doar o parte infimă din toate metodele prin care putem să ne facem viața mai frumoasă. Fiecare persoană este specială, cu toții avem circumstanțe deosebite, așa că este cel mai indicat să descoperim noi înșine ce lipsește din viața noastră, și ce putem face să fim mai fericiți. Cel mai important e să începem chiar de azi. Nu de mâine, nu după ce obținem promovarea pentru care ne-am zbătut atât de tare, nu după ce facem nunta și plătim datoriile.
Începeți de azi, căci nimeni nu ne garantează ziua de mâine…
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Visează, gândește și acționează – deschide-ți o afacere!
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
