Ai vrea să te trezești în fiecare dimineață simțindu-te mai fericit, pe deplin viu și mai conectat la viață decât ești deja? Ce întrebări, nu-i așa? Un fel de “mănânci calule ovăz?”. Sigur că ai vrea, cine nu vrea să fie (mai) fericit. Aristotel a spus-o foarte clar: fericirea este supremul scop, toți căutăm să trăim bine. El îi spune “eudaimonia” acestei stări de bine. Noi îi spunem fericire și o vânăm cu îndârjire toată viața. 🙂 Și suntem descumpăniți când n-o găsim ori când se dovedește cam volatilă. Ce-i de făcut când ne simțim abandonați și nefericiți? Există vreun leac la îndemână pentru a ieși din starea asta?
Citiți și Recomandările lui Aristotel pentru a fi în cea mai bună formă
Cândva am auzit cu o povestioară.
“Un om dintr-o cultură tribală ajunsese tulburat și nefericit, așa că sătenii l-au dus la șamanul lor. (mi-a plăcut din start această “păsare” a celor din jurul lui). După ce bărbatul și-a spus ofurile în fața înțeleptului conducător spiritual, șamanul a tăcut o vreme, apoi, în loc să-i dea sfaturi sau să-i prescrie vreun remediu pe bază de plante, i-a pus patru întrebări:
- când ai încetat să cânți?
- când ai încetat să dansezi?
- când ai încetat să fii încântat de o poveste?
- când ai încetat să găsești mângâiere în tăcere?
În toate culturile, vindecătorii și medicii știu că, dacă o femeie este nefericită, nu e pentru că n-are ultimul colier aur sau cei mai noi cercei aur lungi, ci pentru că lipsește inevitabil unul sau mai multe dintre aceste patru ingrediente cruciale pentru fericire. Fără cântec, mișcare, poveste și tăcere, începem să pierdem suflet sau spirit.
- Cântatul – nu trebuie să ai o voce grozavă sau cea mai bună ureche muzicală – simplul fapt că fredonezi sau cânți cu toată gura deschide inima. Sunetul propriei voci cântând întărește sistemul imunitar. Noi avem expresia “îmi venea să cânt de fericire”, dar putem porni și invers – să cântăm pentru a ne recâștiga bucuria.
- Dansul / orice formă de mișcarea: mișcarea corpului creează endorfine, hormonul stării de bine. Verificat pe propria piele: indiferent cum era ziua, atunci când mergeam la tango tot ce era rău dispărea ca prin farmec… plecam atât de fericită! Încercați orice stil de dans, dansați singure prin casă, puneți muzică și lăsați corpul să aleagă mișcările.
Dansează, dansează sau suntem pierduți!
- Povestitul este unul dintre cele mai vechi instrumente de vindecare. Asigură-te că-ți spui povestea în versiunea de femeie puternică, care a depășit o problemă, și nu versiunea victimei. Vorbește, nu ține în tine.
- Tăcerea: deși tăcerea este ceva greu de găsit în cultura noastră, este unul dintre cei mai importanți aliați pe care îi avem în creșterea nivelului de fericire. A fi tăcut, chiar și timp de 10 sau 15 minute pe zi, îți permite să atingi marele mister al vieții și să-ți amintești cine ești.
Așadar, data viitoare când te vei simți un pic tulburată și panicată, amintește-ți de cele patru întrebări ale șamanului. Apoi adaugă un pic de cântec, dans, povestit și liniște în ziua ta. 🙂
Pe lângă cele patru, mai poți face ceva: un bine (voluntariat, donație, ajutor direct), mereu există cineva mai necăjit decât tine. Sau să te uiți la o comedie și să tragi niște hohote sănătoase de râs. Mereu funcționează. Eu mă uit la scena asta și, dacă nu e chiar o tragedie la originea stării proaste, în câteva secunde râd cu poftă. E teribil de contagios. Și viața se colorează imediat.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
