Dragostea te face cea mai căutată târfă.
Cele mai bune târfe știu să iubească.
Cele mai bune târfe își dezbracă și inima.
A spune unui om cu care ai împărțit niște respirații, niște fluide, poate și niște gânduri – chiar și dacă te-a plătit la final! – „drăgălașule, ești bărbat, ești un tip mișto, mi-ești simpatic, îți ofer candoarea și buna mea dispoziție, și nici măcar nu-ți cer reversul, doar ți-l propun – într-o formă organizată, desigur, ca să putem respira calm”, și-apoi să te aștepți la “o brumă de interes și din partea lui”, nu înainte, însă, de a-i preciza că “e opțional”, a-i spune toate astea, deci, și să te crezi femeie, înseamnă, fie că ai avut o viață mizerabilă din care n-ai înțeles nimic, fie că esti făcută din șaibe. Atâta aroganță – poză de doi bani a femeii independente – spune despre tine că ești mai puțin femeie și decât văcuța Milka.
Ce dracu’ se întâmplă cu voi, măi, doamnelor? De unde moda asta – ”sunt atât de pe picioarele mele, ce nevoie am de tine, de oricine?”, “sunt atât de minunată și de complexă! Mai lipsește doar să pot procrea singură”. Doamne, ce tablou trist. Chiar sunteți fericite? Ați fost vreodată? Știți măcar ce e fericirea, ce e dragostea, cine sunteți? Dacă femei ca voi n-ar fi mutilat cine știe câte suflete de bărbați, poate chiar și de viitori bărbați, mi-ar fi doar infinită milă. Dar așa, pentru că tot spectacolul ăsta al autosuficienței, toată mascarada asta “fac ce vreau, când vreau, cu cine vreau, mă șterg și cu tine la fund, dacă așa vreau”, îmi stârnește puhoaie de furie și dispreț. Femeile relaxate, femeile de fier! (desigur, e la fel de valabil și pentru bărbații din aceeași tipologie – și sunt destui). Oameni mediocri, lași, neautentici, insipizi, incolori, prea slabi să-și asume riscuri – de a trăi, de a iubi, de a se dărui, de a suferi – oameni incapabili să-și dezbrace dinlăuntrul în fața cuiva, incapabili să și-l dezbrace și pentru sine, oameni care nu lasă în urma lor nici măcar o dâră de melc. Dar, dacă la bărbați, în primă fază, treaba asta poate păcăli, în numele unei poze a bărbăției prost înțelese și perpetuate de o societate îngustă la minte, la femei e grotesc, de la cap la coadă. Unde e femeia în tabloul ăsta? Unde e feminitatea ei? Unde e delicatețea, tandrețea, tactul, strălucirea, măiestria curtezanei?!
Mulți se plâng că nu au parte de dragoste. Niciunul nu se întreabă dacă a dăruit-o vreodată. Alții, au suferit o dată, de două ori din iubire, și gata, se pun pe construirea unei iluzii, pe cât de confortabilă, pe-atât de mizerabilă, în fapt, pe distrus viețile lor și-ale altora. Cu toții – răniți sau privați de iubire – se grăbesc să se autoproclame imuni la dragoste, zmei-paralei – în esență doar niște lași patetici. “Eu nu pot iubi”, “Se trăiește minunat fără dragoste” devin titluri de glorie și întinează tot ce ating, perpetuând micimea, și urâtul, și nerostul.
Te-a înșelat, ți-a făcut inima zob, nu te-a meritat, nu te-a iubit, a fost un idiot, te-a irosit, n-a înțeles nimic din tine? Așa, și? Ce legătura au toate astea cu tine, cu sufletul tău, cu coloana ta vertebrală, cu onestitatea ta, cu cine ești tu? De ce trebuie pedespiți toți cei care urmează? De ce trebuie să le omori și să-ți omori fie și cea mai mică șansă de a-ți demostra că se poate și altfel? Doar pentru că te-a durut îngrozitor?! Atât ești de slab(ă)? Atât ești de sensibil(ă)? Și, dacă tot ai hotărât că e mai confortabil pentru tine să pozezi în caricatura asta diformă de femeie-bărbat/macho împietrit și intangibil, ai măcar decența să nu-i mai iei peste picior pe cei care au curajul și frumusețea să strige ”te iubesc” din toți rărunchii, fără calcule de risc, fără a se privi în oglindă în timpul ăsta – că poate nu le stă bine o șuviță, sau poate nu-i coafează postura de îndrăgostiți.
“Femeia trebuie să fie doamnă pe stradă, târfă în pat și gospodină în bucătărie”, parcă așa era, nu? Asta cu gospodina nu știu cât mai e la modă, cred a fost înlocuită de un alt must have – cariera de succes. Celelalte două însă, au rămas cât se poate de valabile, și nu văd ce s-ar putea întâmpla în viitorul omenirii, să le poată schimba. Orice bărbat visează o femeie impecabilă la brațul lui – deșteaptă, elegantă, irezistibilă – care, în așternuturi, să se transforme într-un star XXX. Orice femeie caută, la rându-i, să atingă acest ideal al femeii de vis, sau, dacă nu, are sigur fantezia asta, oricât de amară i-ar fi realitatea. Dar, dincolo de toate filmele hollywoodiene, din capul tuturor, dincolo de toate fanteziile erotice cu deștepte/i, frumoase/i, și irezistibile/i, toți, absolut toți, visăm și avem disperată nevoie de dragoste – că recunoaștem sau nu, că suntem sau nu conștienți de asta.
Din păcate, se tot perpetuează, de la o vreme, niște curente – au depășit limitele trendurilor – care îndepărtează tot mai mult omul de om și de povestea trecerii lui prin viața aceasta. O să mă refer doar la femei, pentru că sunt femeie – dar, foarte bine, puteți extrapola și la bărbați. Pe de o parte, avem aripa feminismului extremist, care omoară orice urmă de feminitate din femeie. Pe de alta, supraevaluarea sexului în cocktail-ul calităților feminine și, deci, în ecuația relațiilor cu sexul opus. Și, de aici, o grămadă de erori, drame în devenire.
Doamnelor/domnișoarelor feministe (cu ale voastre reprezentante de cinste, Crăiasa Zăpezii și Femeia Bărbat), vă propun un scurt exercițiu de imaginație – o lume fără bărbați!… Trist, nu?! Plictiseală maximă. Pentru Dumnezeu, bărbații nu sunt inamicii voștri, sunt oameni ca și voi. Dacă aud încontinuu că sunt răi și porci, cum să devină buni și domni? Cum să învețe despre iubire dacă îi tratați ca instrumente sexuale ori colegi de apartament – asta în cazurile fericite? Sunteți direct responsabile de cum arată barbații din viețile voastre – și ăia pe care îi iubiți, și mai ales ăia pe care îi creșteți.
Iar voi, doamnelor/domnișoarelor care credeți că sexul de filme porno e secretul fericirii/cuceririi unui bărbat și al reușitei voastre în viață, mare grijă – poate că e, dar nu e suficient. Așa că nu încurcați locul târfei în construcția minunată care puteți fi. Numai regină fiind – regină din măduva oaselor până în sufletul unui bărbat – îți poți permite luxul de a fi târfa lui în pat. Iar regine nu ajung decât acelea care știu să ofere dragoste. Celelalte sunt doar târfe de la cap la coadă. Și-ncă unele neplătite.
Pe Nora o găsiţi cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
10 greșeli pe care nu le mai facem în pat după o anumită vârstă
Orice i s-a întâmplat altuia ni se poate întâmpla și nouă
Despre bărbați, cu luciditate: ce a mai rămas din promisiunea unei relații
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
