Site-ul Stanford Medicine a publicat pe 5 decembrie o veste pe care încă încerc s-o înțeleg. 🙂 Mai acu’ câțiva ani am aflat că mai avem un al doilea creier, creierul enteric, acum aflu că pe lângă ceasul biologic mai avem încă unul – ceasul fiziologic, care dă ora îmbătrânirii: nivelul a 373 de proteine care circulă prin sânge.
Adică, fără să te vadă la față (care putea fi un avantaj, pentru că acum o putem întineri credibil), un medic îți poate afla vârsta reală doar dintr-o picătură de sânge! Ca să nu mai spun că descoperirea asta a americanilor aduce vești pe care, cum spuneam, nu știu cum să le folosesc, dat fiind că mi-a mai rămas doar un prag, dacă-l ajung: cică îmbătrânirea nu e un proces continuu care decurge lin, ci există trei praguri când nivelurile proteinelor o iau în sus sau în jos semnificativ – la 34, 60 și 78 de ani: adultul tânăr, sfârșitul vârstei de mijloc și bătrânețea. Vă amintiți că scriam despre bătrânețea care începe mai târziu, după 70 de ani? Iată încă o confirmare. 🙂
©Nur Moo
Se știa că anumite proteine dau informații despre starea de sănătate (de exemplu, lipoproteinele pentru sistemul cardiovascular), dar acum s-a aflat că nivelurile unei treimi dintre proteinele analizate se schimbă considerabil odată cu înaintarea în vârstă. Iar îmbătrânirea, ca fenomen, ar putea fi cauzată tocmai de migrarea proteinelor din țesuturile corpului în circuitul sanguin.
Proteinele sunt caii de povară ai celulelor care constituie corpul uman și când nivelurile lor relative suferă schimbări substanțiale asta înseamnă că omul s-a schimbat și el. Iar când un cercetător se uită la miile de proteine din plasmă vede ce să întâmplă în tot corpul.
Ideal, ți-ai dori să știi cum, practic, orice ai luat sau ai făcut îți afectează vârsta fiziologică. Un astfel de test de sânge ar putea identifica un ritm mai rapid de îmbătrânire sau un risc crescut de a face Alzheimer sau o boală cardiacă. Sau ar putea contribui la identificarea medicamentelor sau a altor factori care încetinesc sau accelerează îmbătrânirea.
Practic, un astfel de test va putea fi folosit clinic în 5-10 ani. Până la validarea lui, aveți grijă de voi și fiți atente la pragurile alea, să nu vă împiedicați! Iar când va fi să-l faceți, să dea o eroare de măcar 5 ani, semn că ați citit și cum inteligența încetinește îmbătrânirea. 🙂
Între timp, faceți-vă la timp analizele comune (colesterol, afectiuni ale glandei tiroide), ca să nu vă ia prin surprindere vreun killer din ăsta silențios. La mulți ani! 🙂
Aceste informații au fost prezentate într-un comunicat de presă oferit de autorul principal al studiului, Tony Wyss-Coray, codirector al Centrului pentru Cercetarea Bolii Alzheimer de la Universitatea Stanford din California. Analizele s-au făcut pe eşantioane de plasmă sanguină prelevate de la 4.273 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 95 de ani, bărbați și femei.
Citiţi şi
Ce mâncăm pentru a ne controla greutatea
Enzime digestive vs. probiotice: care sunt diferențele?
Testele genetice – soluția pentru o viață lungă într-o stare bună de sănătate
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
