Am un prieten. Bine, am mai mulți, dar numai ăsta are aproape 40 de ani și e divorțat. Nu fiți guri spurcate acum, că el e bărbat și io femeie, că nu există astfel de prietenii etc. Ba există. Și chiar bune, trainice. Bărbatul musai să îți fie și prieten, dar prietenul nu e obligatoriu să îți fie bărbat. Chiar e recomandat să nu îți fie. Așa zic eu, așa fac.
Bun. Spuneam că e divorțat. De câțiva ani. Are și un copil cu fosta soție. Au fost căsătoriți zece ani, la un moment dat nu a mai mers, s-au lăsat de căsnicie și au dat-o în bucurie. Nu de la început, că orice despărțire de genul ăsta se naște din frustrări, gânduri rele nespuse și durere neîmpărtășită. Dar deștepți fiind amândoi, au depășit momentul urât, și să vedeți acum familie divorțată de toată frumusețea! Poate chiar mai frumoasă decât ăia care încă sunt uniți în fața Domnului și a fiscului. Pentru că mulți sunt uniți numai așa.
Și să vedeți voi mândrețe de copil bucuros și plin de viață! Părinții lui au fost destul de inteligenți și curajoși încât să își dea seama că nu te folosești de un copil pentru a perpetua răul dinăuntrul cuplului. Dimpotrivă. Dacă l-ai făcut, ești dator să îl crești sănătos la cap și suflet. Așa că au întrerupt starea conflictuală nerostită din casă, pe care copilul o resimțea, și acum îl cresc împreună, dar separat. În fiecare zi, prietenul meu merge să îl ia de la școală și se joacă (i-a cumpărat tac-su la jucării, să îi ajungă pentru câteva vieți. Și nu din oricare, că fi-su merită ce-i mai bun, unele mișto, de îmi vine să i le fur când ne jucăm împreună), fac mâncare și povestesc, până când mama vine de la serviciu, îl ia și îl duce acasă. Unde îl așteaptă, bineînțeles, corvoada temelor.
Copilul nu-i marfă de contrabandă pe timp de război
Și, ca să vedeți cât de frumoasă poate fi viața, dacă alegi să ți-o faci așa, vă spun încă ceva: prietenul meu a cumpărat, cum a dat vara, nu una, ci trei biciclete: una pentru copil, alta pentru fosta soție și una pentru el. Ca să poată ieși împreună, din când în când, la plimbare, toți trei. Să îi vedeți. Îți e mai mare dragul. Toți dând la pedala bicicletelor și bucurându-se de vremea bună. Glumind și tachinându-se. Nu fiți din nou răutăcioși. Între el și fosta soție nu mai e nimic. Dar absolut nimic. Știu din cea mai sigură sursă: sufletul lui. Doar că amândoi știu că asta face bine tuturor: copilului și lor. Nu e mai bine ca, în loc să se împroaște cu nori, săgeți veninoase și bârfe, să fie prieteni buni, să râdă și să se simtă bine? Știu că-i mai frumos așa. Exactly my point.
Și, uite așa, copilul lor continuă să aibă mamă și tată, care, deși nu mai locuiesc în aceeași casă, îl iubesc nespus, și, cel mai important, îi arată asta. Copilul se simte în siguranță, întreg, având amândoi părinții alături. Zilnic. Părinți care nu se ceartă, nu se bălăcăresc și nu se comportă ca și cum copilul ar fi marfă de contrabandă pe timp de război.
Vedeți? Se poate și așa. Nu e nevoie să vă spălați rufele murdare în public, să vă bârfiți fosta sau fostul prietenilor, și nici să vă amărâți sufletul cu tot felul de mizerii. Și ce dacă nu mai merge? Și ce dacă s-a terminat iubirea? Rămâneți doi oameni care au petrecut multe momente împreună. Și nu îmi spune că toate au fost urâte, pentru că nu e așa. Ați împărțit ani și viață. Aveți un copil împreună. Faceți bine de vă faceți oameni mari, responsabili și decenți! Dacă nu de dragul sufletului vostru, măcar pentru cel al copilului. Care-i tot al vostru.
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
