Mihnea Boștină este virolog. A studiat matematică și informatică la Universitatea din București, dar și geologie și geofizică, este doctor în biofizică și biologie structurală și a fost cercetător la Institutul „Max Planck”, la Universitatea Harvard și la Universitatea McGill din Montreal. Acum este director academic la Otago Micro and Nano Imaging și este profesor în cadrul Departamentului de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă.
Mihnea, noi, românii, intrăm în ceea ce se numește „scenariul 4”, adică vom avea peste 2000 de oameni infectați cu SARS-CoV-2. Probabil, avînd în vedere diferența de fus orar dintre tine și mine și repeziciunea cu care se schimbă cifrele, am intrat deja în acest scenariu. Asta înseamnă că nu-i vor mai interna pe toți cei testați pozitiv, cum se întîmplă acum, ci doar pe cei cu simptomatologie severă, oamenii care se simt foarte rău. Așadar, cei care au forme ușoare sau „medii” ale bolii vor rămîne acasă. Despre asta te rog să vorbim noi azi, despre această nouă situație pentru România.
Ce poate face un om care este infectat și e singur în casă, adică nu are pe nimeni? Te întreb pentru că mulți oameni s-au plîns că au sunat de foarte multe ori la numerele de telefon puse la dispoziție de autorități, dar nu li s-a răspuns.
Din păcate, telefonul este prima soluție. Iar în caz că nu răspunde nimeni, mi-e teamă că insistatul la telefon este cea de-a doua soluție. E important de urmărit simptomele – le vedem toți în presă, le auzim la radio și le vedem la televizor – și verifica dacă ele sînt specifice pentru Covid-19.
Există mulți alți viruși care circulă la ora asta și nu e exclus să fie vorba despre unul dintre aceștia. E adevărat însă că, în multe cazuri, simptomele sînt foarte asemănătoare. Dacă simptomele nu sînt grave, ieșitul din casă și așteptatul la spital ar crește doar riscul unor îmbolnăviri mai grave. Să nu uităm că e foarte posibilă infecția cu mai mulți viruși, lucru care ar complica enorm situația.
Din datele de pînă acum rezultă ca peste 80% dintre cei infectați sînt asimptomatici sau au simptome foarte ușoare. Așa că măsurile luate în casă în timpul unei răceli sînt de cele mai multe ori de ajuns. Ce e foarte important este izolarea totală timp de aproximativ o săptămînă de la declanșarea bolii.
Ce are de făcut o familie care are un caz de infectare cu SARS-CoV-2? În cele mai multe dintre case sînt mai multe persoane. Cum îl îngrijești pe cel bolnav și cum faci, în același timp, să nu te infectezi? Pe de altă parte, dacă totuși se îmbolnăvesc toți cei din aceeași casă, ceea ce este cel mai probabil, este esențial să caute în continuare să nu stea toți în aceeași încăpere, să nu mănînce la aceeași masă în același timp, să nu se uite toți la același film în același timp?
Din păcate, din datele pe care le avem se pare că virusul se transmite foarte ușor. Ceea ce face foarte probabil ca pînă la apariția simptomelor toți cei din casă să fie deja contaminați.
Cu toate acestea, trebuie reținute două lucruri. În primul rînd, orice persoană infectată poate transmite virusul cîteva săptămîni: 6-7 zile înainte de apariția simptomelor, în timpul bolii, dar și după încetarea simptomelor. În medie, un pacient elimină viruși timp de 20 de zile, dar au fost raportate cazuri de pacienți la care această perioadă s-a extins la 37 de zile.
În al doilea rînd, un contact minim și măsurile de igienă pe care le auzim peste tot sînt necesare chiar și în cazurile acestea. În special pentru persoanele în vîrstă sau pentru cei cu alte maladii.
Cît privește cazurile în care mulți dintre noi ne aflăm, anume să ne descurcăm în spații relativ mici, e important să încercăm să reducem la minimum contaminarea. Să ne gîndim că o persoană infectată eliberează continuu milioane de viruși care rezistă în aer timp de secunde sau minute, iar pe suprafețele din casă pot rezista și zile întregi. Așadar, orice putem face să eliminăm parte din ei e binevenit: aerisit des, dezinfectarea suprafețelor, evitarea contactelor directe sau statul prea aproape unul de altul fac o diferență. Regula spune să respectăm cei doi metri. Dar în casă, între noi, chiar jumătățile de măsură sînt importante: la jumătate de metru ajung doar jumătate dintre viruși, la un metru doar un sfert, iar la doi metri numărul scade spre zero. În plus, un regim care să dea organismului energia necesară, bogat în fructe, nu are cum să strice.
(…)
Care sînt cunoscutele și care sînt necunoscutele în acest moment în ce privește acest tip nou de coronavirus?
Coronavirușii sînt cunoștințe vechi. Există două specii care circulă constant în populație, fiind responsabili pentru pînă la 30% din răcelile înregistrate. Dar cum nu provoacă complicații, nu au fost studiați foarte detaliat.
Cu toate acestea, am avut două episoade foarte dure de care am trecut oarecum cu succes: epidemia de SARS din 2003, soldată cu 8000 de cazuri și 800 de decese, și epidemia MERS din 2012, cu 1000 de cazuri și 400 decese.
Din păcate, mintea cea de pe urmă are memoria scurtă.
Așa că n-am învățat nimic aceste avertismente, iar guvernele din întreaga lume au fost luate prin surprindere, în ciuda studiilor care considerau iminentă o nouă epidemie. Saltul unui virus de la o specie la alta este un fenomen normal în evoluție. Cum răpim din ce în ce mai mult din spațiul sălbatic, astfel de evenimente devin din ce în ce mai frecvente. Mi-e teamă că ceea ce trăim acum să nu fie doar un al treilea avertisment.
Continuarea, aici.
Citiţi şi
Ce se întâmplă dacă mă suni, dacă mă auzi? Te rog, vorbește cu mine!
Nu-mi cereți numărul meseriașului
Ce înseamnă demența digitală și cum se transformă creierul tinerilor
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
