Creştinii îl sărbătoresc pe 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Icoanele îl înfăţişează pe un cal alb, simbol al purităţii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur – ipostază ce ilustrează o legendă în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur. În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie.
Considerat cavaler al creștinătății, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este printre puținii sfinți al căror trup nu a fost împărțit, după moartea sa, în moaște în lumea întreagă. În popor, ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. În tradiția populară, mai este întâlnit ca Sân-George sau Sângeorz, patronul naturii înverzite și al vegetației şi este „străjer al timpului”, căci lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald.
Cine este Sfântul Gheorghe
Cel care avea să devină marele mucenic Gheorghe a trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea) și, în viața lumească, a fost mare demnitar în armata romană. Cei care îndrăzneau în acea vreme să mărturisească faptul că sunt creștini, plăteau cu propria viață. Asta s-a întâmplat și cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care, după ce şi-a mărturisit credinţa în Histos a fost întemniţat, torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie, care astfel a rămas ziua sa de prăznuire.
Imediat după martiriu, oamenii susțin că au asistat la o serie de fapte inexplicabile cu privire la sângele, hainele și trupul său. Ca prin minune, bolnavii erau vindecați, necredincioșii se creștinau, îngenunchând în locul în care era înhumat Sfântul, iar un mort ar fi căpătat din nou viață.
Tradiţii şi obiceiuri
În ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, dar și brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor, pentru a fi protejaţi de spiritele rele. Ramurile verzi sunt păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor.
De asemenea, membrii casei, dar şi anumalele se afumă cu tămâie.
Tradiția populară spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului și doar în zi de sărbătoare pot fi văzute. De aceea, cei care le caută nu trebuie să scoată niciun cuvânt pentru a le putea descoperi ca nu cumva ca duhul comorii să-i amuțească.
Din bătrâni se spune că, de această mare sărbătoare, fetele, care vor să se mărite, pot vedea chipul ursitului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu a bătut nimeni și dacă stau goale între lumânări aprinse, așezate în formă de cruce.
O altă supersiție legată de această sărbătoare spune că de Sfântul Gheorghe nu este bine să dormi, pentru că vei lua somnul mieilor și vei fi adormit tot anul.
De Sân-George, urzicatul este un obicei practicat de tinerii din Bucovina. Ei se ating, pe furiș, cu tulpini de urzică peste părțile neacoperite ale corpului. Astfel, speră că vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși tot restul anului. În această sărbătoare, este bine ca oamenii să dea de pomană lapte, brânză și caș.
Tot în această zi, o altă superstiție spune că dacă te duci pe malul apei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să vezi un pește, ai noroc tot anul.
În ziua de Sfântul Gheorghe, oamenii se scaldă înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare pentru a fi sănătoși și pentru a spăla toate relele.
Busuiocul semănat chiar înainte de răsăritul soarelui este bun pentru cinste. Se spune că acela care se spală cu roua de pe el va fi cinstit de toată lumea. De Sfântul Gheorghe, se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac și, pentru a se proteja de farmece, oamenii trebuie să se cântărească pentru a fi sănătoși tot anul.
Totodată, bătrânii spun că, dacă de Sângiorz plouă, atunci se va face fân și grâu.
Sfântul Gheorghe este, potrivit canoanelor Bisericii, cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru, iar între cele două divinități există o înțelegere cosmică. Se spune că atunci când se aud primele broaște cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viață.
(sursă internet)
Citiţi şi
What’s Love Got to Do with It?
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Vasile
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
