1 Mai… ca 1 Mai, dar azi e Ziua de Armindeni, adică Ziua Pelinului, Ziua Bețivului, Băutul Mărțisorului sau Pomul lui Mai.
Ziua de Armindeni a fost celebrată încă de pe vremea dacilor, cel puțin așa spun bătrânii cei mai bătrâni de prin satele încurcate prin pădurile de munte.
Azi, vechii părinți aduceau acasă un pom, cu rădăcini cu tot, îl împodobeau cu flori și spice și îl plantau în mijlocul bătăturii.
Acest pom trebuia să rămână acolo până la seceriș, chit că se usca, apoi, toamna, pe jarul lemnului lui, trebuia să se coacă prima pâine din grâul dat de Domnul în spicele anului. Și uite așa se gândea că ar fi avut omul spor în zilele vieții lui și mai puțin amar de îndurat.
În gospodăriile unde erau fete de măritat, azi se plantau în fața porții puieți de mesteacăn, cu coajă subțire, frumoasă și albă, cum pielița obrazului ar fi să fie la mirese. Nevestele își dădeau cu rouă pe față, să facă obraz frumos și plăcut oamenilor.
sursa foto: robarna.com
Tot în ziua asta se culegeau buruieni amare, pentru leac de inimă rea, netihnă, fiere în gură și deșertăciune, iar după prânz, oamenii se înveseleau cu vin nestăpânit de mult, când – ziceau ei – se bea Mărțișorul.
Bărbații își puneau pelin la pălărie, iar femeile îl înșirau la ferestre, pe masă, pe pat, la porți și la intrarea în casă. În iarmaroace se vindeau toate alea legate cu fire de pelin și de busuioc, fiindcă pelinul alungă dracii și amărăciunea, iar busuiocul cheamă dragostea și puterea lui Dumnezeu.
Nimeni nu muncea azi, că era rău de strâmbătură a sorții.
Singura muncă permisă era semănatul pepenilor, castraveților și fasolei.
Dar azi, în schimb, toată lumea bea vin cu pelin și îl însoțea cu terciuri făcute din buruienile fragede ale pământului, ștevie, dragavei, leurdă, măcriș, fiecare ce găsea, apoi punea în tingiri ultimele bucături de porc de la garniță și se uita fiecare la sporul care va să vină.
Dar, mai cu seamă, lumea era veselă de Armindeni și chefuia până când luna da colțul dincolo de creștetul capului.
Petrecere frumoasă tuturor !
Pe Camelia o găsiți întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
