”Când am plecat de acolo, în acea zi, am știut că orice avea să fie –
oricât de minunat sau dureros, sau amândouă amestecate – va fi extrem de important”
Viața mea cu Picasso – Françoise Gilot
Gaslighting este o formă de abuz psihologic, deși subtil, destul de periculos. Chiar dacă nu sunteți familiarizați cu acest termen, aproape sigur ați experimentat fenomenul.
Originea termenului este legată de filmul „Gaslight”, regizat de George Cukor, în anul 1944. Filmul prezintă cum o persoană poate pune la îndoială caracterul adecvat al alteia și aproape să o ducă în pragul nebuniei, prin neconfirmarea constantă a realității evenimentelor. Filmul s-a învrednicit cu două premii Oscar, inclusiv pentru impecabila interpretare a lui Ingrid Bergman.
În acest tip de relație, obiectivul manipulatorului este să-și stăpânească victima, să o facă să se îndoiască de gândurile și sentimentele sale, determinând-o treptat să se devalorizeze. Acesta ajunge să ”simtă” victima și să-i exploateze abil vulnerabilitățile. Victimele sunt persoane care nu se iubesc suficient, nu se respectă sau suferă de dependență emoțională. Persoanelor dependente emoțional le este frică de singurătate, au nevoie de apreciere constantă din partea celorlalți. De aceea preferă să fie în orice fel de relație, iar manipularea se construiește pe o aparență de afecțiune și încredere.
Odată ce i-a câștigat încrederea prin cuvinte de apreciere sau gesturi tandre, manipulatorul va încerca să-și izoleze victima pentru a evita orice intervenție externă în relația lor. Acesta va face tot felul de remarci depreciative față de persoanele din anturajul victimei astfel încât aceasta să se îndoiască de intențiile celorlalți. De asemenea, manipulatorul debusolează victima prin afirmații total contradictorii, își schimbă declarațiile permanent, ajungând să mintă fără scrupule. Gaslightingul presupune negarea realității faptelor („nu am spus asta niciodată”, ”ai înțeles greșit”) și distorsionarea percepției victimei asupra stării sale emoționale și psihice (”ești isterică”, ”ești nebună”). Distorsionarea percepției celorlalți asupra realității îi conferă falsa senzație că e mai deștept decât ei. De fapt, angrenarea în manipulare nu este un semn de inteligență superioară, ci o manifestare a lipsei de caracter.
Victima începe să-și piardă stima de sine, se îndoiește de alegerile sale, orice inițiativă este blocată. De fapt se îndoiește atât de mult în sine, încât se încrede doar în cel care o manipulează. Manipulatorul are un tip de personalitate patologică, cu un serios deficit de conștiință, lipsit de empatie care controlează spațiul fizic și mental al victimei. De obicei, aceasta îl idolatrizează, este fascinată de manipulatorul său, la nivel psihologic recunoaște părți pozitive ale sinelui. Iar manipulatorul își hrănește egoul, pentru că are la rândul său o stimă de sine scăzută pe care o compensează cu nevoia de superioritate.
Această formă de comunicare poate fi folosită atât de soți sau de parteneri, cât și de părinți în relația cu copiii. Acest comportament provoacă victimei probleme psihologice și emoționle grave, cel mai adesea anxietate și tulburări depresive.
Nu întodeauna abuzul psihologic este deliberat, nu toată lumea o face intenționat. Gaslighting-ul este rezultatul fricii manipulatorului de a-și recunoaște contribuția la problemă, de a-și compromite reputația sau de a pune la îndoială faptul că e un om ”cumsecade”. Se întâmplă adesea ca o persoană care practică gaslighting-ul să înțeleagă acest lucru doar într-o ședință cu un psihoterapeut.
Te poate înnebuni cu adevărat o relație gaslighting? Întrebare controversată. Renumitul psihiatru și psihoterapeut Ronald Laing a inventat termenul de „nonconfirmare”. Laing consideră că orice persoană are nevoie de „confirmare” în sensul cel mai larg al cuvântului. Confirmarea faptului că exist, că cineva are nevoie de mine, confirmarea adecvării declarațiilor și percepțiilor mele. Ne ”reglăm ceasurile” periodic cu alte persoane, ne verificăm sistemul de coordonate. Laing a constatat că situația opusă este larg răspândită în familiile pacienților cu schizofrenie – neconfirmarea realității.
Ce să faci dacă ești victima unei relații gaslighting
Pur și simplu ieși dintr-o relație în care nu e loc pentru tine, pentru sentimentele și gândurile tale. Recăpătă-ți sentimentul valorii de sine care suferă inevitabil în situația în care „problema e întodeauna în tine”.
Este inutil să joci după regulile „adecvat”, deoarece singura condiție care îi va permite să te recunoască drept „adecvată” este renunțarea completă și respingerea tuturor experiențelor și nevoilor care nu se încadrează în „normal”. Chiar și o cerere de divorț – dacă este vorba despre un cuplu căsătorit – va fi interpretată ca „bine, ți-am spus că e nebună”.
Claudia Moscovici în cartea sa Legături periculoase face un portret detaliat al relațiilor de tip toxic, în care unul din cei implicați în relație este afectat de psihopatie. Aceasta explică cum sub masca unui bărbat fermecător, inteligent, amabil și romantic se ascunde un tip de o insensibilitate uluitoare care produce victimelor prejudicii psiho-emoționale grave. Dar mai ales, cartea oferă soluții despre cum ar trebui să acționezi și să nu ajungi iremediabil prejudiciată când te pomenești prinsă în astfel de legături.
Adevărul nu e o peveste convenabilă. În mod similar, iubirea nu e un joc de putere pentru cei capabili de această emoție. Este cea mai profundă și semnificativă legătură pe care ființele umane o stabilesc între ele și fundamentul vieților noastre. Dacă întâlnești un bărbat care dă semne că vede iubirea ca pe un joc, strânge-ți cărțile și ridică-te urgent de la masă. Sau, și mai bine, refuză să intri în legătură cu el sub orice formă. Orice relație intimă cu un astfel de tip este un joc de noroc în care riști să pierzi totul și din care nu ai nimic de câștigat.
Toate articolele scrise de Anișoara, aici.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Am fost crescută de o mamă narcisistă și un tată complet absent emoțional
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
