Mi-a căzut sub ochi un text mai vechi al lui Tudor Chirilă, foarte controversat la vremea lui: că e facil, că omul n-are talent la scris, că bate câmpii, că femeile ar fi trebuit să-l linșeze pentru faptul că le-a redus la trei nevoi, dintre care una era chiar dânsa, plua. După cum știți, omul e bine merci, nu l-a linșat nimeni. Și, azi, mie mi se pare că Tudor doar și-a imaginat că așa se vor întâmpla lucrurile când va fi trecut și el niște praguri de vârstă. Că va avea parte de femei tinere și nemulțumite, cărora el le va satisface doar primele două nevoi. Din motive tehnice. (Chestia aia cu bărbatul trecut de prima tinerețe care își “savurează” coniacul dintr-un pahar pe a cărui buză este zahăr e dintr-un film cu buget foarte mic…)
The Birthday, Marc Chagall
“Femeile au nevoie de protecție, tandrețe și pluă. Bărbații știu asta, dar sunt convinși că plua le poate înlocui pe primele două. Ei nu știu că plua este în multe cazuri primul lucru de care femeia s-ar dispensa în căutarea fericirii.
Bărbații uită mereu de tandrețe și protecție. Uită pentru că sunt suficienți de învingători, virili și lipsiți de nuanțe. Până și orgasmul e lipsit de nuanțe la bărbați. Nici pe el nu îl pot mima. Astfel că prima întrebare care vine în mintea bărbatului înșelat este: o fi mai bun la pat ca mine? Apoi invariabil: are plua mai mare? Nici prin cap nu-i trece bărbatului suficient de învingător și viril că adversarul care tocmai i-a luat urma prin așternuturile iubitei a avut mai mult timp, a pus întrebări nerostite demult, a mângâiat, a avut răbdare și a ascultat atent, cu blândețe în privire.
“Ce are cheliosul ăla cu burtă în plus față de mine? Ăla e bărbat? Ce dracu are ăla în plus? Un penis mai mare?” Nu, frate, are mai mulți bani! – vine invariabil eternul răspuns. Așa e de multe ori, zicem și noi. Dar nu despre acele femei și bărbați vorbim noi acum. Nimănui nu-i trece prin cap că bărbatul cu chelie și burtă (ori poate puțin întârziat în ale maturității) înțelege să prețuiască femeia de lângă el cu disperarea celui care poate pierde ultimul tren. Trecut prin multe, cu cicatrice în suflet și dezvantajat (uneori și fizic), trecut de prima tinerețe, el știe că unica șansă este să mângâie, să asculte, să înțeleagă, să fie atent să deschidă ușa înainte ca ea să sune. Și mângâie, ascultă, înțelege. Desavârșește un ritual al gesturilor care contează, este mereu prezent, gata oricând să întindă un braț… nu foarte puternic, dar mereu oportun. Mai presus de orice, nu cere nimic în schimb, cel puțin nu în mod evident… pentru că, să nu uităm, și el e bărbat, vânător experimentat.
Citiți și Avem timp pentru toate, mai puțin pentru tandrețe
Cu lacrimi în ochi vărsate pe ascuns când mașină rulează monoton și ea privește absent peisajul de pe scaunul din dreapta, femeia va decide să renunțe la plua care îi dă fiori de multe ori pe săptămână – nu e de ajuns… El, tânăr, carierist și stresat, conduce și nu înțelege ce dracu’ ar mai trebui să facă pentru liniștea cuplului. Că doar depune toate eforturile.
Trage mașina pe dreapta și se ușurează în plin câmp. Se urcă înapoi fără să-și aducă aminte că ea l-a rugat să-i aducă puloverul din portbagaj. Vor ajunge în curând la munte. Undeva, la același hotel, se vor întâlni cu un bărbat jovial trecut de prima tinerețe, dar cu zâmbet irezistibil și povești fantastice. Femeile au nevoie de protecție și tandrețe. Femeile renunță cel mai ușor la pluă. Bărbații renunță la tandrețe și protecție. Acest război surd al neînțelegerii va da naștere profitorilor. Cine sunt ei? Pe termen scurt, amanții. Pe termen lung, cei înțelepți și răbdători.
Pe drumul de întoarcere el este bucuros și ușurat că ea și-a revenit. E vorbăreață și nu mai privește absentă pe geam. Și zâmbește ca în prima zi. E prea neatent ca să înțeleagă începutul sfârșitului. Pe terasa hotelului, bărbatul jovial, trecut de prima tinerețe, savurează un cognac. Pe buza paharului este zahăr…”
Păreri, vă rog? 🙂
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.